Art. 1903 Noul cod civil Obligaţia de neconcurenţă Societatea simplă Contractul de societate

CAPITOLUL VII
Contractul de societate

SECŢIUNEA a 2-a
Societatea simplă

Art. 1903

Obligaţia de neconcurenţă

(1) Asociatul nu poate face concurenţă societăţii pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane şi nici nu poate face pe socoteala sa ori pe socoteala altuia vreo operaţiune care ar putea fi păgubitoare pentru societate.

(2) Asociatul nu poate lua parte pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane la o activitate care ar conduce la privarea societăţii de bunurile, prestaţiile sau cunoştinţele specifice la care asociatul s-a obligat.

(3) Beneficiile rezultând din oricare dintre activităţile interzise potrivit alin. (1) şi (2) se cuvin societăţii, iar asociatul este ţinut pentru orice daune ce ar putea rezulta.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1903 Noul cod civil Obligaţia de neconcurenţă Societatea simplă Contractul de societate




Laura Stere 9.02.2014
1. Obligaţia de neconcurenţă este instituită în scopul de a proteja interesele societăţii, justificat de faptul că, în general, aceasta nu dispune de cele mai bune mijloace pentru a face faţă concurenţei. Similar societăţilor comerciale de persoane, societatea simplă este, de regulă, o structură societară modestă, destinată unor operaţiuni de mai mică anvergură, în care asociaţii reprezintă „activul" cel mai preţios al acesteia. De aceea, ea este cu atât mai puţin pregătită pentru concurenţa neloială care ar putea să o submineze din interior (a se vedea I. Schiau, T. Prescure, op. cit., p.
Citește mai mult 230).

2. în determinarea unei fapte ca fiind un act de concurenţă faţă de societate, esenţială este componenta de prejudiciu al intereselor acesteia, asociaţilor fiindu-le interzis să efectueze orice tip de operaţiune ce ar putea fi păgubitoare pentru societate şi nu doar a unor activităţi similare ori asemănătoare cu cele desfăşurate de societate.

3. Asociatul are dreptul să exercite o altă industrie, afară de acea adusă de el ca aport în societate, dacă nu i-a fost interzisă, dar, dacă prin această industrie el neglijează industria promisă societăţii, el comite o greşeală şi societatea are acţiune contra lui (C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., Voi. IX, p. 157).

4. Pentru nerespectarea interdicţiilor legale, societatea poate să decidă că asociatul vinovat a lucrat în contul ei şi că, în consecinţă, toate beneficiile participării sau ale operaţiunilor efectuate de acesta i se cuvin; asociatul este tratat astfel ca un mandatar cu reprezentare, directă sau indirectă, care a lucrat fie nomine proprio, fie nomino alieno, dar pe contul societăţii. Această formă de subrogaţie a societăţii în drepturile asociatului este rezultatul unei ficţiuni legale, întrucât este evident că asociatului i-a lipsit această intenţie (animus), de a lucra ca mandatarul sau comisionarul societăţii" (I. Schiau, T. Prescure, op. cit., p. 232-233).

5. în funcţie de gravitatea faptelor sale, pentru nerespectarea obligaţiei de neconcurenţă, asociatul vinovat ar putea fi exclus din societate, în temeiul dispoziţiilor art. 1928 NCC.

6. Sancţiunile aplicabile în cazul în care asociatul desfăşoară activităţi interzise de art. 1903 alin. (1) şi (2) nu afectează valabilitatea actelor încheiate cu terţii.

7. Obligaţia pentru asociaţi de a nu desfăşura activităţi concurenţiale faţă de societate, se impune ca o obligaţie naturală ce decurge din spiritul de cooperare între asociaţi în exercitarea obiectului de activitate al acesteia.

8. Deşi nu se menţionează nimic cu privire la posibilitatea ca un asociat să desfăşoare activităţi concurenţiale în prezenţa consimţământului celorlalţi asociaţi - aşa cum se prevede, de exemplu, în art. 82 din Legea nr. 31/1990 în ceea ce îi priveşte pe asociaţii societăţilor în nume colectiv, ca şi ai celor în comandită simplă ori în comandită pe acţiuni -apreciem că nimic nu împiedică desfăşurarea de către asociaţii unei societăţi simple a unor activităţi concurenţiale, atunci când există consimţământ din partea tuturor celorlalţi asociaţi. Consimţământul poate fi expres sau tacit (dedus din faptul că, deşi cunoşteau participarea asociatului sau operaţiunile respective, ceilalţi asociaţi nu s-au opus şi nu au interzis continuarea lor).
Răspunde