Art. 1921 Noul cod civil Răspunderea asociaţilor aparenţi Societatea simplă Contractul de societate
| Comentarii |
|
CAPITOLUL VII
Contractul de societate
SECŢIUNEA a 2-a
Societatea simplă
Contractul de societate
SECŢIUNEA a 2-a
Societatea simplă
Art. 1921
Răspunderea asociaţilor aparenţi
(1) Orice persoană care pretinde că este asociat sau creează terţilor deliberat o aparenţă convingătoare în acest sens răspunde faţă de terţii de bună-credinţă întocmai ca un asociat.
(2) Societatea nu va răspunde faţă de terţul astfel indus în eroare decât dacă i-a dat motive suficiente pentru a-l considera pe pretinsul asociat drept asociat sau în cazul în care, cunoscând manoperele pretinsului asociat, nu ia măsurile rezonabile pentru a împiedica inducerea terţului în eroare.
| ← Art. 1920 Noul cod civil Obligaţiile faţă de creditorii... | Art. 1922 Noul cod civil Răspunderea asociaţilor oculţi... → |
|---|
Întrucât societatea simplă nu are personalitate juridică şi deci nu este subiect de drept distinct, ea nu poate intra direct şi independent în raporturi juridice cu terţii.
Astfel, pentru obligaţiile contractate de asociat cu terţii (chiar dacă s-a stipulat că a contractat pe seama societăţii), va răspunde numai asociatul contractant.
în executarea obligaţiilor faţă de creditorii societăţii, fiecare asociat răspunde cu propriile sale bunuri proporţional cu aportul său la patrimoniul social, numai în cazul în care creditorul social nu a putut fi
Citește mai mult
îndestulat din bunurile comune ale asociaţilor (art. 1920 alin. 1 Noul Cod Civil).Creditorul personal al unui asociat, care nu s-a putut îndestula din bunurile proprii ale acestuia, va putea cere, după caz, să se înapoieze sau să se despartă şi să se atribuie debitorului său partea ce se cuvine acestuia din bunurile comune ale asociaţilor (art. 1.920 alin. 2 Noul Cod Civil).
Potrivit art. 1921 alin. 1 Noul Cod Civil, orice persoană „care pretinde că este asociat sau creează terţilor deliberat o aparenţă convingătoare în acest sens (asociat aparent, s.n.) răspunde faţă de terţii de bună-credinţă întocmai ca un asociat”.
De precizat că, în cazul de mai sus, societatea nu va răspunde faţă de terţul astfel indus în eroare „decât dacă i-a dat motive suficiente pentru a-l considera pe pretinsul asociat drept asociat sau în cazul în care, cunoscând manoperele pretinsului asociat, nu ia măsurile rezonabile pentru a împiedica inducerea terţului în eroare” (art. 1921 alin. 2 Noul Cod Civil).
Asociaţii oculţi (secreţi) răspund fată de tertii de bună-credintă ca şi ceilalţi asociaţi (art. 1922 Noul Cod Civil).
Potrivit art. 1923 alin. 1 Noul Cod Civil, societatea nu poate emite instrumente financiare, sub sancţiunea nulităţii absolute atât a actelor încheiate în acest scop, cât şi a instrumentelor financiare emise (în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel).
Asociaţii, administratori sau neadministratori, „răspund solidar, în subsidiar, în raport cu societatea, pentru orice daune s-ar cauza terţilor de bună-credinţă prejudiciaţi” prin emiterea de instrumente financiare interzise de lege (art. 1923 alin. 2 Noul Cod Civil).
în raporturile cu terţii, administratorii societăţii sunt obligaţi să-i informeze pe aceştia asupra puterilor lor înainte de încheierea actului preconizat(art. 1924 Noul Cod Civil).
2. în aprecierea răspunderii, un element important îl constituie vinovăţia, care trebuie să îmbrace forma intenţiei. Textul specifică expres că va răspunde asemenea asociatului cel care „pretinde" sau „creează, în mod deliberat, o aparenţă
Citește mai mult
convingătoare". Per a contrario, apreciem nu ar putea fi atrasă răspunderea persoanei, care a creat aparenţa de asociat fără a avea intenţia de a induce în eroare terţul.3. Răspunderea asociatului aparent este una personală, fără a putea fi reţinută şi răspunderea societăţii. Raportul juridic dintre asociatul aparent şi terţul de bună credinţă constituie pentru societate o res inter alios acta. Excepţional, societatea poate răspunde faţă de terţ în două situaţii: dacă, prin însăşi fapta sa, societatea i-a dat motive terţului să îl considere pe pretinsul asociat drept asociat, precum şi atunci când nu a luat măsurile rezonabile pentru a împiedica inducerea în eroare a terţului, deşi cunoştea manoperele dolosive ale pretinsului asociat.
4. Răspunderea societăţii este o răspundere delictuală, pentru fapta proprie, şi nicidecum o răspundere pentru fapta altei persoane (a asociatului aparent).