Art. 2040 Noul cod civil Efectele faţă de terţi Mandatul fără reprezentare Contractul de mandat

CAPITOLUL IX
Contractul de mandat

SECŢIUNEA a 3-a
Mandatul fără reprezentare

Art. 2040

Efectele faţă de terţi

(1) Terţii nu au niciun raport juridic cu mandantul.

(2) Cu toate acestea, mandantul, substituindu-se mandatarului, poate exercita drepturile de creanţă născute din executarea mandatului, dacă şi-a executat propriile sale obligaţii faţă de mandatar.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 2040 Noul cod civil Efectele faţă de terţi Mandatul fără reprezentare Contractul de mandat




Ionita Cristina 15.02.2014
1. Primul alineat subliniază efectul principal al lipsei de reprezentare a mandatarului: terţii nu au nici un raport juridic cu mandantul. încheind actul juridic ce constituie obiect al mandatului în nume propriu, mandatarul este cel ţinut în mod direct faţă de terţi de obligaţiile ce rezultă din actul încheiat.

2. Pentru a da însă valoare raporturilor de mandat şi a proteja mandantul de inactivitatea mandatarului, textul instituie o excepţie de la regula amintită mai sus: subrogându-se în drepturile mandatarului, faţă de care şi-a îndeplinit obligaţiile ce rezultă din mandat, mandantul poate
Citește mai mult exercita drepturile de creanţă născute din executarea mandatului împotriva terţilor. Textul este aplicabil doar pentru exercitarea drepturilor de creanţă, pentru drepturile reale - mai exact, pentru transferul drepturilor de proprietate - fiind prevăzute reguli specifice. Este de discutat dacă acţiunea instituită prin textul amintit este o acţiune oblică sau o acţiune directă, opinăm în sensul calificării acesteia ca o acţiune directă, recunoscută în mod expres de legiuitor.

3. în schimb, codul nu a prevăzut dreptul terţului de a acţiona, nici măcar pe cale oblică, împotriva mandantului, aparent singurul ţinut la îndeplinirea obligaţiilor faţă de terţ rămânând mandatarul. Concluzia este însă greu de acceptat în condiţiile în care terţul rămâne vulnerabil faţă de situaţia unei posibile insolvabilităţi a mandatarului; nu credem că intenţia legiuitorului a fost aceea de a exclude orice tip de acţiune a terţului împotriva mandantului. Pentru identitate de raţiune, textul poate fi aplicat şi în sens invers: în situaţia în care mandantul fie exercită direct drepturile de creanţă, fie i-a fost transmis bunul dobândit pe seama sa de mandatar, terţul se va putea îndrepta pentru exercitarea drepturilor sale de creanţă fie împotriva mandatarului - care rămâne direct obligat - fie împotriva mandantului. Mai mult, acţiunea pe cale oblică a mandantului împotriva terţului şi a terţului împotriva mandantului a fost recunoscută de doctrină şi sub imperiul vechilor reglementări.
Răspunde