Art. 2145 Noul cod civil Promisiunea de împrumut Dispoziţii generale Contractul de împrumut

CAPITOLUL XIII
Contractul de împrumut

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 2145

Promisiunea de împrumut

Atunci când bunul se află în deţinerea beneficiarului, iar promitentul refuză să încheie contractul, instanţa, la cererea celeilalte părţi, poate să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract, dacă cerinţele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 2145 Noul cod civil Promisiunea de împrumut Dispoziţii generale Contractul de împrumut




Ionita Cristina 15.02.2014
Legislaţie conexă: art. 1279 NCC.

1. în actuala reglementare, se prevede în mod expres posibilitatea pe care o are beneficiarul împrumutat, în calitate de deţinător al bunului, să solicite instanţei să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract de împrumut, în ipoteza în care promitentul refuză încheierea acestuia.

2. Sub imperiul Codului civil din 1864, exista posibilitatea, fără a se menţiona expres de către legiuitor în cuprinsul dispoziţiilor art. 1560-1575, ca anterior încheierii de către părţi a contractului de împrumut, acesta să fie precedat de o promisiune, de un antecontract de
Citește mai mult împrumut de consumaţie, care se realiza prin acordul de voinţă al părţilor, creând în sarcina acestora obligaţia ca pe viitor să încheie contractul.

3. Instanţa poate să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract de împrumut dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa bunului în stăpânirea beneficiarului, refuzul promitentului de a încheia contractul, precum şi verificarea condiţiilor de validitate a contractului, menţionate expres de dispoziţiile art. 1179 NCC, şi anume: capacitatea de a contracta, consimţământul părţilor, un obiect determinat şi licit, o cauză licită şi morală.

4. Valabilitatea promisiunii deîmprumut trebuie analizată în raport de dispoziţiileînscrise în art. 1279 NCC, astfel că aceasta trebuie să conţină toate acele clauze ale contractului promis, în speţă cel de împrumut, în lipsa cărora părţile nu ar putea executa promisiunea.

5. Dacă promisiunea nu se onorează, beneficiarul poate opta între dreptul la daune-interese şi perfectarea forţată a contractului prin hotărâre judecătorească. în primul caz, contractul nu se mai încheie, în cel de-al doilea caz, refuzul promitentului de a încheia contractul promis oferă posibilitatea beneficiarului, care şi-a îndeplinit propriile obligaţii, să ceară instanţei pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract [/. Turcu, Noul Cod civil. Legea nr. 287/2009. Cartea V. Despre obligaţii (art. 1164-1649). Comentarii şi explicaţii, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011, p. 356).

6. Promisiunea de împrumut, ce îmbracă forma unui antecontract, derivă din caracterul real al contractului de împrumut, astfel că părţile, prin promisiunea realizată, se obligă să încheie în viitor un contract de împrumut.

7. în materia împrumutului de folosinţă, promisiunea de-a împrumuta dă naştere unei obligaţii de a face, însă contractul de împrumut ia naştere doar dacă acordul de voinţă al părţilor este urmat de predarea materială a bunului împrumutat.
Răspunde