Art. 2149 Noul cod civil Pieirea sau deteriorarea bunului Împrumutul de folosinţă Contractul de împrumut
| Comentarii |
|
CAPITOLUL XIII
Contractul de împrumut
SECŢIUNEA a 2-a
Împrumutul de folosinţă
Contractul de împrumut
SECŢIUNEA a 2-a
Împrumutul de folosinţă
Art. 2149
Pieirea sau deteriorarea bunului
(1) Comodatarul nu răspunde pentru pierderea ori deteriorarea bunului rezultată numai din folosinţa în scopul căreia bunul i-a fost împrumutat.
(2) Dacă însă comodatarul foloseşte bunul cu altă destinaţie decât aceea pentru care i-a fost împrumutat sau dacă prelungeşte folosinţa după scadenţa restituirii, comodatarul răspunde de pieirea sau deteriorarea bunului, chiar dacă aceasta se datorează unei forţe majore, afară de cazul când dovedeşte că bunul ar fi pierit ori s-ar fi deteriorat oricum din cauza acelei forţe majore.
| ← Art. 2148 Noul cod civil Obligaţia comodatarului Împrumutul de... | Art. 2150 Noul cod civil Posibilitatea salvării bunului... → |
|---|
► „Art. 1565. Dacă comodatarul se serveşte de un lucru la o altă trebuinţă, ori pentru un timp mai îndelungat decât se cuvine, atunci rămâne răspunzător de pierderea căşunată, chiar prin caz fortuit (C. civ. 1041,1430,1564,1567,1602)";
► „Art. 1567. Dacă lucrul s-a preţuit când s-a împrumutat, atunci pentru pierderea lui, căşunată chiar prin caz fortuit, rămâne răspunzător comodatarul, întrucât nu s-a stipulat contrariul".
1. Pierderea sau deteriorarea bunului, ca efect al folosinţei acestuia în scopul pentru care a fost împrumutat, îl exonerează pe
Citește mai mult
comodatar de răspundere, întrucât riscul pieirii bunului revine comodantului, în virtutea principiului res perit domino. Tot astfel, nu este răspunzător pentru furtul bunului, cât timp comodatarul se foloseşte normal de el (E. Safta-Romano, op. cit., p. 266).2. Totuşi, în sarcina comodatarului este antrenată răspunderea civilă contractuală, dacă acesta foloseşte bunul cu o altă destinaţie decât aceea pentru care i-a fost împrumutat sau dacă prelungeşte folosinţa bunului după data menţionată în convenţia încheiată de părţi ca fiind data scadentă a restituirii bunului. în acest caz, răspunderea comodatarului este antrenată şi în situaţia în care pieirea sau deteriorarea bunului se datorează unei forţe majore, cu excepţia cazului când dovedeşte că bunul ar fi pierit ori s*ar fi deteriorat oricum din cauza acelei forţe majore.
3. Dacă el nu s-a folosit însă de bun şi nici n-a fost pus în întârziere, nu va răspunde. Doar din ziua punerii în întârziere, când există obligaţia de restituire, comodatarul va răspunde (E. Softa-Romano, op. cit., p. 266).
4. Normele care reglementează excepţiile de la regula că riscul cade în sarcina comodantului sunt supletive, aşa încât părţile pot deroga, astfel încât comodantul să ia asupra sa, în toate cazurile, riscul pieirii fortuite a bunului (E. Softa-Romano, op. cit., p. 266).