Art. 2329 Noul cod civil Clauzele de insesizabilitate Dispoziţii generale

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 2329

Clauzele de insesizabilitate

(1) Condiţiile cerute pentru validitatea clauzelor de inalienabilitate se aplică în mod corespunzător clauzelor prin care se stipulează insesizabilitatea unui bun.

(2) Toate bunurile care sunt, potrivit legii, inalienabile sunt insesizabile.

(3) Pentru a fi opozabile terţilor, clauzele de insesizabilitate trebuie înscrise în registrele de publicitate mobiliară sau, după caz, imobiliară.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 2329 Noul cod civil Clauzele de insesizabilitate Dispoziţii generale




isac.violeta 1.03.2014
1. Prima regulă instituită de art. 2329 alin. (1) NCC, stabileşte că, prin asemănare, condiţiile cerute pentru validitatea clauzelor de insesizabilitate instituite în privinţa unui bun sunt aceleaşi cu cele cerute pentru validitatea clauzelor de inalienabilitate din materia drepturilor reale, sens în care urmează a fi observate şi comentariile aferente art. 627-629 NCC, care reglementează în mod expres clauza de inalienabilitate. Precizăm doar că, potrivit art. 627 alin. (1) NCC, clauza de inalienabilitate este valabilă numai atunci când: a) s-ar justifica pe un interes serios şi legitim; b)
Citește mai mult ar fi instituită pentru o perioadă de cel mult 49 de ani, termenul începând să curgă de la data dobândirii bunului. Totodată, art. 627 alin. (4) NCC prevede şi un caz de inalienabilitate convenţională implicită. Potrivit acestui text de lege, clauza de inalienabilitate este subînţeleasă în convenţiile din care se naşte obligaţia de a transmite în viitor proprietatea către o persoană determinată sau determinabilă. Invocarea clauzei de inalienabilitate este condiţionată de îndeplinirea a două condiţii, de valabilitate şi de opozabilitate (a se vedea 6. Boroi, L. Stdnciulescu, Instituţii de drept civil în reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, 2012, p. 27-29).

2. Precizăm că sesizabilitatea bunurilor constituie regula, iar insesizabilitatea este excepţia (întocmai ca şi în materie de inalienabilitate). Insesizabilitatea bunurilor face excepţie de la gajul comun al creditorilor chirografari, dispoziţiile legale care o prevăd fiind de strictă interpretare şi aplicare.

3. Potrivit principiului accesorium sequitur principale, atunci când capitalul este insesizabil şi beneficiile sau accesoriile sale sunt insesizabile.

4. Clauza de insesizabilitate are ca efect imposibilitatea creditorilor de a începe urmărirea silită a bunurilor în favoarea cărora a fost stabilită respectiva clauză. Se remarcă astfel faptul că, spre deosebire de clauza de limitare a dreptului creditorului de a urmări bunurile care nu îi sunt ipotecate, prevăzută la art. 2325 NCC, şi care are efect doar în privinţa creditorului care a convenit cu debitorul această limitare, clauza de insesizabilitate produce efecte faţă de toţi creditorii debitorului, deci erga omnes.

5. Clauza de insesizabilitate prevăzută într-un testament trebuie să respecte condiţiile de formă a testamentului pentru a fi valabilă.

6. Un contract de donaţie care prevede o clauză de insesizabilitate nu îşi pierde caracterul gratuit prin simplul fapt că impune anumite obligaţii.

7. Clauza de insesizabilitate care nu este prevăzută în mod temporar este nulă.

8. în privinţa condiţiei interesului legitim şi serios, simpla intenţie a testatorului de a crea un avantaj legatarilor nu constituie un asemenea interes suficient.

9. Beneficiarul unei clauze de insesizabilitate poate renunţa la aceasta. De exemplu, prin constituirea unei garanţii asupra unui imobil donat cu clauză de insesizabilitate, partea în cauză renunţă la aceasta.

10. Stipularea unei clauze de insesizabilitate care nu respectă condiţiile de publicitate nu este opozabilă terţilor.
Răspunde
irina.bianca 11.01.2013
NCC reglementează 2 tipuri de clauze:

– clauze de inalienabilitate (art. 627 NCC);
– clauze de insesizabilitate (art. 2.329 NCC).

Insesizabilitatea presupune că un bun nu poate fi urmărit de creditori. Insesizabilitatea poate avea ca izvor legea (art. 2.258

NCC – Creanţa de întreţinere), convenţia sau testamentul.

Potrivit art. 629 alin. (3) şi art. 2.329 alin. (2) NCC, insesizabilitatea reprezintă întotdeauna un efect direct al caracterului inalienabil al unui bun (legal sau stipulat convenţional), dar se poate prezenta şi ca o clauză distinctă. În acest caz, clauza de insesizabilitate trebuie să
Citește mai mult îndeplinească condiţiile de validitate prevăzute de art. 627 NCC pentru clauza de inalienabilitate. Astfel, aceasta poate fi constituită pe o durată de cel mult 49 de ani şi numai dacă există un interes serios şi legitim.

Este exclus ca o persoană să stipuleze o clauză de insesizabilitate într-un act juridic unilateral care să-şi producă efecte în timpul vieţii.

Clauza de insesizabilitate trebuie să fie consemnată în cuprinsul unei convenţii sau al unui testament, caz în care termenul curge de la data dobândirii bunului de către legatar.

O aplicaţie a clauzei de insesizabilitate regăsim în materia rentei viagere constituite cu titlu gratuit, unde părţile pot stipula ca renta să fie declarată insesizabilă (art. 2.253 NCC).

Pentru identitate de raţiune, art. 627 alin. (2) NCC poate fi aplicat şi în materia clauzei de insesizabilitate, astfel încât creditorul poate cere instanţei dreptul de a urmări bunul dacă interesul care a justificat clauza de insesizabilitate a dispărut sau dacă un interes superior o impune.
Răspunde