Art. 2586 Noul cod civil Legea aplicabilă condiţiilor de fond ale căsătoriei Căsătoria Familia

Art. 2586

Legea aplicabilă condiţiilor de fond ale căsătoriei

(1) Condiţiile de fond cerute pentru încheierea căsătoriei sunt determinate de legea naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi la momentul celebrării căsătoriei.

(2) Dacă una dintre legile străine astfel determinată prevede un impediment la căsătorie care, potrivit dreptului român, este incompatibil cu libertatea de a încheia o căsătorie, acel impediment va fi înlăturat ca inaplicabil în cazul în care unul dintre viitorii soţi este cetăţean român şi căsătoria se încheie pe teritoriul României.

Comentarii despre Art. 2586 Noul cod civil Legea aplicabilă condiţiilor de fond ale căsătoriei Căsătoria Familia

isac.violeta 5.03.2014

Reglementarea anterioară: Legea nr. 105/1992: „Art. 18. (1) Condiţiile de fond cerute pentru încheierea căsătoriei sunt determinate de legea naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi. (2) Dacă una dintre legile străine astfel determinată prevede un impediment la căsătorie care, potrivit dreptului român, este incompatibil cu libertatea de a încheia o căsătorie, acel impediment va fi înlăturat ca inaplicabil în cazul în care unul dintre viitorii soţi este cetăţean român şi căsătoria se încheie pe teritoriul României".

1. Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie

Citește mai mult

încheiată în condiţiile legii încheiată în scopul de a se întemeia o familie (art. 258 NCC).

2. Condiţiile de fond ale căsătoriei sunt condiţiile legale ce reglementează încheierea căsătoriei în mod valabil, precum vârsta, consimţământul personal şi liber al soţilor, interzicerea bigamiei, interzicerea căsătoriei între rude, interzicerea căsătoriei între tutore şi persoana minoră, interzicerea căsătoriei de către o persoană alienat ori debil mintal, interzicerea sau echivalarea unor forme de convieţuire cu căsătoria (art. 271-277 NCC).

3. Statele membre pot respinge o cerere de intrare şi de şedere în scopul reîntregirii familiei sau, dacă este cazul, pot retrage permisul de şedere al unui membru al familiei sau pot refuza reînnoirea acestuia în unul dintre următoarele cazuri: (...) atunci când susţinătorul reîntregirii şi membrii familiei sale nu au sau nu mai au o relaţie conjugală sau o relaţie de familie efectivă; atunci când se constată că susţinătorul reîntregirii sau partenerul său necăsătorit este căsătorit sau are o relaţie de durată cu o altă persoană. De asemenea, în cazul în care se constată că parteneriatul, căsătoria sau adopţia au fost realizate numai pentru a permite persoanei în cauză să intre sau să aibă reşedinţa într-un stat membru. Când realizează o evaluare în acest sens, statele membre pot ţine seama în special de faptul că parteneriatul, căsătoria sau adopţia s-a realizat după acordarea permisului de şedere susţinătorului reîntregirii. Statele membre elimină restricţiile cu privire la dreptul de a rămâne pe teritoriul lor în favoarea resortisanţilor unui alt stat membru care au desfăşurat o activitate independentă pe teritoriul lor şi a membrilor de familie ai acestora, astfel cum sunt definiţi la art. 1 din Directiva 73/148/CEE, cu menţiunea că condiţiile referitoare la durata şederii şi activităţii prevăzute la alin. (1) lit. (a) şi condiţia privind durata şederii menţionată la alin. (1) lit. (b) nu se impun dacă soţul persoanei care desfăşoară o activitate independentă este resortisant al statului membru respectiv sau a pierdut cetăţenia acelui stat prin căsătoria cu persoana respectivă (art. 1 şi ort. 2 din Directiva 75/34/CEE).

4. Obligaţiile rezultate din aspectele patrimoniale ale regimurilor matrimoniale, din aspectele patrimoniale ale relaţiilor care sunt considerate, în conformitate cu legea care le este aplicabilă, ca având efecte comparabile cu cele ale căsătoriei, precum şi obligaţiile care decurg din testamente şi succesiuni sunt excluse din domeniul de aplicate al Regulamentului (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17.06.2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale (Roma I).

5. Statutul personal al unui apatrid va fi guvernat de legea ţării de domiciliu sau, dacă nu are domiciliu, de legea ţării de reşedinţă. Drepturile obţinute anterior de către apatrid, care depind de statutul său personal, în special drepturile referitoare la căsătoria apatridului, vor fi respectate de statul contractant şi, dacă este necesar, se vor supune formalităţilor prevăzute de legea acelui stat, cu condiţia ca dreptul în cauză să fi fost recunoscut de legea statului respectiv dacă persoana nu ar fi devenit apatridă (art. 12 din Convenţia din 28.09.1954 privind statutul apatrizilor).

6. Statutul personal al unui refugiat va fi guvernat de legea ţării unde îşi are domiciliul sau, în lipsa unui domiciliu, de legea ţării unde îşi are reşedinţa. Drepturile dobândite anterior de către refugiat, care decurg din statutul personal, în special cele care rezultă din căsătorie, vor fi recunoscute de către fiecare stat contractant, sub rezerva, dacă va fi cazul, a îndeplinirii formalităţilor prevăzute de legislaţia statului respectiv, înţelegându-se, totuşi, că dreptul în cauză trebuie să fie dintre cele care ar fi fost recunoscute de legislaţia statului respectiv, dacă cel în cauză n-ar fi devenit un refugiat (art. 12 din Convenţia din 28.07.1951 privind statutul refugiaţilor).

7. JURISPRUDENŢĂ. în principiu, căsătoria nu este comparabilă cu concubinajul sau cu alte situaţii de fapt, întrucât una dintre caracteristicile esenţiale ale căsătoriei este că aceasta creează obligaţii juridice specifice, diferite de cele ale oricărui alt statut (C.J.U.E., Hot. din 15.04.2010, Claudia Guoltieri/ Comisia Europeană, C-485/08 P, JO C148, 5.6.2010).

Răspunde