Art. 2601 Noul cod civil Recunoaşterea divorţului prin denunţare unilaterală Căsătoria Familia

Art. 2601

Recunoaşterea divorţului prin denunţare unilaterală

Actul întocmit în străinătate prin care se constată voinţa unilaterală a bărbatului de a desface căsătoria, fără ca legea străină aplicabilă să recunoască femeii un drept egal, nu poate fi recunoscut în România, cu excepţia situaţiei când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) actul a fost întocmit cu respectarea tuturor condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de legea străină aplicabilă;

b) femeia a acceptat în mod liber şi neechivoc această modalitate de desfacere a căsătoriei;

c) nu există niciun alt motiv de refuz al recunoaşterii pe teritoriul României a hotărârii prin care s-a încuviinţat desfacerea căsătoriei în această modalitate.

Comentarii despre Art. 2601 Noul cod civil Recunoaşterea divorţului prin denunţare unilaterală Căsătoria Familia

isac.violeta 5.03.2014

1. Hotărârile pronunţate înainte de data punerii în aplicare a regulamentului, dar după data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, ca urmare a unor acţiuni intentate înaintea intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, sunt recunoscute şi executate în conformitate cu dispoziţiile capitolului III din regulament, cu condiţia să se refere la divorţ, separare de drept sau anulare a căsătoriei, ori la răspunderea părintească faţă de copiii comuni pronunţată cu ocazia respectivelor acţiuni matrimoniale, şi normele de competenţă să fie conforme cu cele prevăzute fie

Citește mai mult

de capitolul II din regulament sau de Regulamentul (CE) nr. 1347/2000, fie de o convenţie care era în vigoare între statul membru de origine şi statul membru solicitat atunci când s-a intentat acţiunea [art. 64 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003).

2. JURISPRUDENŢĂ. Se pretinde recunoaşterea unui act emis de o autoritate a statului japonez (declaraţia de divorţ emisă la data de 25.07.2005 de Primarul localităţii, din care rezultă intervenirea divorţului de comun acord) şi, dată fiind apartenenţa sa la categoriile stabilite de art. 165 din Legea nr. 105/1992, instanţa de fond trebuia să verifice doar îndeplinirea condiţiilor formale prevăzute de lege, respectiv dacă acesta are caracter definitiv şi dacă provine de la o autoritate competentă conform legii statului unde a fost întocmit. îndeplinirea primei condiţii rezultă cu certitudine din menţiunile registrului de familie eliberat la 07.03.2006 de Primarul oraşului - conform căruia fostul soţ al petentei a încheiat, după pronunţarea divorţului a cărui recunoaştere se solicită în cauză, o nouă căsătorie, înregistrată în acest registru la 26.08.2005, iar în ceea ce priveşte competenţa Primarului din localitatea de domiciliu a foştilor soţi de a pronunţa divorţul, se constată că aceasta nu poate fi contestată de instanţa română de exequatur, cât timp emitentul actului a apreciat că este competent să constate divorţul prin acord comun şi nu s-a făcut dovada în faţa instanţei române că legea procedurală străină aplicabilă în această materie a fost încălcată şi nu s-a făcut dovada încălcării ordinii publice de drept internaţional privat român (C.A. Constanţa, s. civ., dec. nr. 6/2008).

Răspunde