Art. 355 Noul cod civil Lichidarea regimului comunităţii Regimul comunităţii legale Drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale soţilor
| Comentarii |
|
CAPITOLUL VI
Drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale soţilor
SECŢIUNEA a 2-a
Regimul comunităţii legale
Drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale soţilor
SECŢIUNEA a 2-a
Regimul comunităţii legale
Art. 355
Lichidarea regimului comunităţii
(1) La încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.
(2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor, cât şi în privinţa obligaţiilor.
(3) Când comunitatea încetează prin decesul unuia dintre soţi, lichidarea se face între soţul supravieţuitor şi moştenitorii soţului decedat. În acest caz, obligaţiile soţului decedat se divid între moştenitori proporţional cu cotele ce le revin din moştenire.
| ← Art. 354 Noul cod civil Urmărirea veniturilor din profesie... | Art. 356 Noul cod civil Efectele încetării regimului... → |
|---|
Daca sotia moare si nua re copii,doar nepoti dupa frate,sotul supravietuitor ce drepturi are la msotenire?
Va multumesc anticipat.
Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă, atât în privinţa bunurilor, cât şi în privinţa obligaţiilor;
La divorţ: foştii soţi rămân coproprietari în devălmăşie până la stabilirea cotei-părţi ce revine fiecăruia;
Actul prin care se face lichidarea:
hotărâre judecătorească sau
act notarial autentic
Modalitate de partajare
- Fiecare dintre soţi preia bunurile proprii
- Bunurile comune:
- Se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la
Citește mai mult
dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune (prezumţia relativă a contribuţiei egale);- Soţii răspund solidar pentru obligaţiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obişnuite ale căsătoriei şi a celor legate de creşterea şi educarea copiilor.
2. Partajul poate fi realizat amiabil prin act notarial încheiat în formă autentică (între foştii soţi, respectiv între moştenitori în cazul încetării căsătoriei prin decesul unuia dintre soţi, caz în care se
Citește mai mult
stabileşte întâi cota din bunurile comune ce revine defunctului şi apoi cotele moştenitorilor raportate la cota defunctului din masa bunurilor comune ale soţilor) sau, în caz de neînţelegere, prin hotărâre judecătorească, norma alin. (1) coroborându-se cu dispoziţiile art. 320 NCC.3. Până când partajul se soluţionează irevocabil (până la emiterea actului autentic notarial ce confirmă partajul dintre foştii soţi ori până la rămânerea irevocabilă - definitivă, în concepţia noului Cod de procedură civilă - a hotărârii judecătoreşti de partaj) comunitatea de bunuri există, proprietatea soţilor asupra bunurilor comune fiind una devălmaşă. întrucât prin partaj se stabileşte şi modul de lichidare a obligaţiilor, comunitatea subzistă şi în privinţa obligaţiilor.
Sintagma act autentic notarial ar putea părea pleonastică dacă am avea în vedere situaţia din Franţa care, în mod firesc, ar fi trebuit să fie preluată şi în România din moment ce art.
Citește mai mult
1171 este reproducerea fidelă a art. 1317 din Codul Napoleon. Apreciem însă că această sintagmă act autentic notarial la care notarii au avut o contribuţie esenţială cu ocazia redactării Codului Civil, este inspirată şi ea va contribui la încetăţenirea ideii că actul autentic este prerogativa esenţială a notarilor publici.1. lichidarea regimului comunităţii legale;
2. partajul bunurilor comune, în timpul comunităţii legale.
Deşi, în ambele situaţii, operaţiunea se realizează printr-un act autentic notarial sau, în caz de neînţelegere, printr-o hotărâre judecătorească, cele două noţiuni marchează momente diferite şi au efecte diferite:
– potrivit prevederilor art. 319 alin. (1) noul cod civil – Încetarea regimului matrimonial – regimul matrimonial (deci, şi comunitatea legală) încetează prin
Citește mai mult
constatarea nulităţii, anularea, desfacerea sau încetarea căsătoriei;– potrivit prevederilor art. 319 alin. (2) noul cod civil, regimul matrimonial poate fi modificat în timpul căsătoriei, convenţional sau judiciar, caz în care (vezi art. 320 noul cod civil) se lichidează regimul matrimonial.
Spre deosebire de această situaţie (vezi art. 358 noul cod civil), ÎN TIMPUL COMUNITĂŢII, BUNURILE COMUNE POT FI ÎMPĂRŢITE, dar regimul matrimonial NU încetează (art. 320 noul cod civil), chiar dacă toate bunurile comune au fost împărţite.
De altfel, legiuitorul foloseşte două noţiuni diferite pentru actul juridic care constată cele două operaţiuni juridice distincte (art. 357 noul cod civil):
1. pentru prima situaţie – lichidarea regimului matrimonial;
2. pentru a doua situaţie – partajul bunurilor comune.
CAUZE:
Lichidarea comunităţii
– anulare
– nulitate
– desfacere căsătorie (divorţ)
– încetare căsătorie (deces)
– schimbare regim matrimonial:
– convenţional
– judiciar
Partaj (subzistă comunitatea)
– la cererea soţului/ambilor soţi, care a/au plătit o datorie comună cu bani proprii;
– la cererea creditorului unuia dintre soţi, numai în măsura îndestulării creanţei.
Element comun ambelor situaţii: Se determină mai întâi cotaparte care îi revine fiecărui soţ pe baza contribuţiei sale, atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune [art. 357 alin. (2) noul cod civil].
Prezumţie: Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală.
Atenţie! Este o prezumţie simplă, care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă, iar soţul care reclamă trebuie să dovedească.
DEOSEBIRI:
Lichidarea comunităţii:
1. fiecare soţ preia bunurile proprii (atenţie, se face inventar şi se identifică bunurile proprii, potrivit prevederilor art. 340 noul cod civil);
2. urmează partajul bunurilor comune (în acest caz, partajul este numai o etapă în operaţiunea de lichidare a regimului
matrimonial);
3. regularizarea datoriilor [potrivit dispoziţiilor art. 357 alin. (2) noul cod civil, datoriile sunt comune numai în regimul matrimonial al comunităţii legale, rezultând că regularizarea datoriilor are loc doar la lichidarea comunităţii]. În privinţa datoriilor, mai este o diferenţă: doar la lichidarea comunităţii de bunuri se pune în discuţie solidaritatea în privinţa obligaţiilor asumate de oricare dintre soţi pentru acoperirea cheltuielilor obişnuite ale căsătoriei şi a celor legate de creşterea şi educarea copiilor.
Partajul bunurilor comune:
1. Bunurile atribuite devin proprii.
2. Cele neîmpărţite rămân comune.
3. Regimul matrimonial continuă.
Dispoziţiile speciale din materia lichidării comunităţii şi cele din partajul bunurilor comune se completează cu prevederile generale din materia partajului, care, potrivit art. 686 noul cod civil, sunt aplicabile bunurilor aflate în coproprietate, indiferent de izvorul lor, precum şi celor aflate în codevălmăşie. Astfel, potrivit art. 676 noul cod civil, partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.
Un element de noutate este consacrat de art. 357 alin. (2) teza a II-a noul cod civil, prin care se instituie o prezumţie legală simplă că soţii au avut o contribuţie egală.
Actul de lichidare al regimului matrimonial ales se comunică la Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale, în scop de informare pentru notarii publici, şi la celelalte registre de publicitate prevăzute de lege, în funcţie de natura bunurilor:
– pentru bunurile imobile – la cartea funciară;
– pentru bunurile mobile – la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare şi la Registrul Comerţului