Art. 383 Noul cod civil Numele de familie după căsătorie Efectele divorţului Desfacerea căsătoriei
| Comentarii |
|
CAPITOLUL VII
Desfacerea căsătoriei
SECŢIUNEA a 2-a
Efectele divorţului
Desfacerea căsătoriei
SECŢIUNEA a 2-a
Efectele divorţului
Art. 383
Numele de familie după căsătorie
(1) La desfacerea căsătoriei prin divorţ, soţii pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei. Instanţa ia act de această înţelegere prin hotărârea de divorţ.
(2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soţi sau de interesul superior al copilului, instanţa poate să încuviinţeze ca soţii să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, chiar în lipsa unei înţelegeri între ei.
(3) Dacă nu a intervenit o înţelegere sau dacă instanţa nu a dat încuviinţarea, fiecare dintre foştii soţi poartă numele dinaintea căsătoriei.
| ← Art. 382 Noul cod civil Data desfacerii căsătoriei Efectele... | Art. 384 Noul cod civil Drepturile soţului divorţat Efectele... → |
|---|
Sunt cam in aceeasi situatie. Ati gasit vreo rezolvare?
Multumesc
T
Daca am convenit cu fostul sot sa pastrez numele, iar el a fost de accord, iar eu acum, dupa 8 luni de la divort vreau sa revin la numele dinainte de casatorie, ce pot face?
Multumesc anticipat,
Aura Vultur
2. în caz de împotrivire, adică atunci când soţul al cărui nume a devenit nume comun în căsătorie se opune ca fostul soţ să poarte în continuare numele dobândit prin căsătorie, instanţa de
Citește mai mult
judecată poate încuviinţa purtarea numelui, chiar în condiţii de opoziţie, dacă există motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soţi sau de interesul superior al copilului.3. Motivele temeinice trebuie să fie justificate fie de interesul personal al unuia dintre soţi, fie de interesul superior al copilului.
4. Prin „motive temeinice" se înţelege interesul moral sau material pe care îl manifestă titularul cererii, care poate fi vătămat în ipoteza în care s-ar reveni la numele anterior de familie, respectiv o prejudiciere semnificativă în cazul în care nu s-ar păstra numele actual.
5. Un asemenea interes trebuie dovedit ca atare, fiind necesar a se proba vătămarea efectivă pe care ar suferi-o un soţ în cazul schimbării numelui său de familie dobândit prin căsătorie sau, după caz, vătămarea pe care ar suferi-o copilul în cazul schimbării numelui de familie al părintelui său.
6. Tradiţional şi constant se consideră că se constituie în motive temeinice situaţii precum acelea în care soţul, desfăşurând activităţi publice ori de impact public semnificativ, ar avea de suferit în urma reluării numelui purtat anterior căsătoriei, el ajungând să fie pus în situaţia de a-şi pierde sau diminua posibilitatea de a fi identificat social, anihilându-se în totul sau în parte, cel puţin pentru o perioadă de timp, beneficiile pe care notorietatea câştigată i le-ar fi atras.
7. Au fost considerate motive temeinice faptul că soţul este cunoscut în lumea literară, ştiinţifică, artistică, a obţinut diplome, atestate pe numele pe care doreşte să-l păstreze, a fost invitat pe acest nume şi a participat la diferite congrese în ţară şi străinătate, a publicat lucrări sau este cunoscut pentru activitatea de cercetare desfăşurată prin publicarea de studii în reviste de specialitate.
8. Simplul fapt că soţul a purtat timp îndelungat numele celuilalt soţ şi că figurează cu acest nume în toate actele nu justifică încuviinţarea păstrării numelui. Tot astfel, faptul de a fi prezentat oral, în faţa unui auditoriu, o serie de comunicări ştiinţifice nu constituie o consacrare ştiinţifică de felul aceleia care intervine prin publicarea unor studii sau cercetări de specialitate, astfel că nicio asemenea împrejurare nu constituie un motiv temeinic care să justifice încuviinţarea purtării numelui dobândit prin căsătorie. Tot astfel, încuviinţarea păstrării numelui dobândit prin căsătorie nu poate fi justificată exclusiv prin prisma dorinţei păstrării identităţii dintre numele mamei şi cel al minorului. Simpla temere pentru posibile întrebări inutile ce ar putea fi adresate copilului de către prieteni şi colegi în legătură cu diferenţa de nume nu poate fi considerată că prejudiciază personalitatea minorului în sensul că acesta ar fi expus în vreun fel în colectivitate, atât timp cât nu se probează în concret existenţa unor date, aspecte din care să rezulte că minorul nu poate depăşi pretinsele inconveniente.
9. De asemenea, împrejurarea că unul dintre soţi este cadru didactic, fără a se proba că acesta este consacrat pe plan ştiinţific, că se bucură de o notorietate profesională peste nivelul celei care i-l conferă implicit statutul de profesor, nu justifică încuviinţarea păstrării numelui dobândit prin căsătorie. Recunoaşterea în mediul în care îşi exercită activitatea a bunei pregătiri, faptul că soţul este perceput ca fiind un pedagog respectabil şi alte asemenea nu sunt în strictă şi necesară conexiune cu numele pe care îl poartă, ci cu conduita ireproşabilă pe care înţelege să o adopte faţă de elevii pe care îi instruieşte.
10. Nici calitatea de consilier local a unuia dintre soţi nu este de natură să determine menţinerea numelui din căsătorie, în condiţiile în care acesta nu a fost ales ca urmare unei campanii electorale în care să-şi fi prezentat personal calităţile, aptitudinile şi realizările şi nici nu a fost votat de alegători, în mod individual, ci pe bază de listă a partidului din partea căruia a candidat, cât timp nu s-a dovedit faptul că, după dobândirea calităţii de consilier local, a desfăşurat vreo activitate (cum ar fi întâlniri cu cetăţenii, iniţiere de proiecte de hotărâri locale) prin care să fie cunoscut cetăţenilor sub numele dobândit prin căsătorie.
11. încuviinţarea păstrării numelui dobândit prin căsătorie poate interveni şi atunci când păstrarea numelui este în interesul superior al copilului. Ca atare, ori de câte ori s-ar dovedi că în urma reluării de către părinte a numelui purtat anterior căsătoriei, minorul rezultat din căsătoria părţilor ar avea de suferit, în sensul că ar pierde sau i s-ar diminua posibilităţile de identificare socială, instanţa de fond poate încuviinţa păstrarea numelui dobândit prin căsătorie.
12. Dacă nu a intervenit acordul soţilor, în caz de opoziţie şi în lipsa unor motive temeinice justificate de interesul unuia dintre soţi sau de interesul superior al copilului, fiecare soţ va reveni la numele purtat anterior căsătoriei.
13. în calea de atac, soţul căruia i s-a încuviinţat păstrarea numelui dobândit prin căsătorie poate reveni la cererea formulată, solicitând să-şi reia numele avut anterior căsătoriei. Tot astfel, în calea de atac, cel care s-a opus ca soţul să-şi păstreze numele dobândit prin căsătorie poate reveni asupra opoziţiei sale şi îşi poate exprima acordul în sensul încuviinţării păstrării numelui dobândit prin căsătorie.