Art. 402 Noul cod civil Stabilirea contribuţiei părinţilor Efectele divorţului Desfacerea căsătoriei

Buna seara am si eu onelamurire sabt divortat din anul 2018 copii sant acredintati fostei soti eu platrsc pensie alimentara am program dela istanta sa vizitez copii pe luna si dreptul de alua copi an vacanta as vrea un raspuns am ofata de 14 ani mama iei poaye face oprocura sau un pasaport la fata fara sennatura mea? Ca eu nus cazut din drepturi daca platesc pensie as vrea un raspuns sau este infractiune daca afacut procura pe alta persoana sa treaca fata fara afi eu deacord vreau un raspun multumim

Buna ziua, in cazul stabilirii unei masuri de protectie pentru un minor cu paternitatea nestabilita si a carui mama are singura sursa de venit salariul de asistent personal a sorei minorului ramasa in familie, se mai poate stabili cuantumul contributiei lunare, se poate retine din salariul de asistent personal bani ?
Conform Legea 272/ 2004 republicata Art. 67. - (1) Comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta care a dispus plasamentul copilului in conditiile prezentei legi va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei lunare a parintilor la intretinerea acestuia, in

Citește mai mult

conditiile stabilite de Codul civil. Sumele astfel incasate se constituie venit la bugetul judetului, respectiv la cel al sectorului municipiului Bucuresti, de unde provine copilul

Buna ziua!
Eu m-am despărțit de concubina mea si am deschis proces pentru custodie.
Acum ea nu vrea sa m-a mai lase sa îmi văd fiul chiar dacă sentința încă nu a fost pronunțată .
Ce pot face?

Cum poate fi si unde se reglementeaza modificarea contributiei tatalui la intretinerea copiilor minori in cazul in care i s-au modificat veniturile?Multumesc.

Reglementarea anterioară: C. fam.: „Art. 42. (3) Totodată, instanţa judecătorească va stabili contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor".

1. Odată cu pronunţarea divorţului şi stabilirea exercitării autorităţii părinteşti, instanţa de tutelă va stabili şi contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură, pregătire profesională a copilului. Tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi

Citește mai mult

pregătirea sa profesională.

2. Când întreţinerea este datorată de părinte, aceasta se stabileşte astfel: pânâ Io 1/4 din venitul lunar net, în cazul în care există un singur copil; pânâ la 1/3 din venitul lunar net, în cazul în care există 2 copii; pânâ la 1/2 din venitul lunar net, în cazul în care există 3 sau mai mulţi copii.

3. Cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

4. Inexistenţa în patrimoniul părinţilor a mijloacelor îndestulătoare pentru acoperirea nevoilor copilului pune în mişcare obligaţia subsidiara a bunicilor de a contribui la întreţinerea nepotului lor. O astfel de situaţie se poate ivi atunci când părintele împotriva căruia ar trebui să se introducă cererea de plată a întreţinerii a părăsit ţara, stabilindu-se definitiv în străinătate, într-o ţară cu care România nu a încheiat vreo convenţie de recunoaştere şi executare reciprocă a hotărârilor judecătoreşti în materie civilă, prin care să se asigure posibilitatea ca veniturile părintelui să fie urmărite efectiv.

5. întreţinerea se acordă potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează să o plătească.

6. Obligaţia de întreţinere se execută, în principal, în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională.

7. Dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani, sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul lunar net. Cuantumul poate fi modificat în sensul majorării sau micşorării sale, după cum se modifică nevoile minorului şi veniturile părintelui obligat la întreţinere.

8. Ca atare, executarea în natură este regula, executarea prin echivalent (sub forma plăţii pensiei de întreţinere) constituind excepţia, care devine incidenţă numai atunci când există dovada refuzului executării în natură a obligaţiei, în mod benevol.

9. Executarea obligaţiei de întreţinere este o procedură care are loc ulterior stabilirii obligaţiei de întreţinere. Ca atare, instanţa de tutelă va stabili mai întâi obligaţia de întreţinere în sarcina debitorului şi apoi modalitatea de executare. Desigur, stabilirea obligaţiei concrete şi a modalităţii de executare se realizează în acelaşi cadru procesual.

10. Faţă de regula generală care se desprinde din 531 alin. (1) NCC, apreciem că executarea obligaţiei de întreţinere se dispune de principiu în natură, atunci când din probatoriul administrat nu rezultă că debitorul refuză executarea benevolă a întreţinerii în modalitatea stabilită. Desigur, părintele la care locuieşte copilul execută obligaţia de întreţinere care îi incumbă în natură. Problema se pune în legătură cu modalitatea de executare a întreţinerii de celălalt părinte, la care nu se află copilul. Faţă de dispoziţiile generale ale art. 531 alin. (1) NCC, credem că ambii părinţi execută obligaţia în natură şi numai în caz de refuz al acestei modalităţi de executare ori atunci când se dovedeşte că părintele obligat la prestarea în natură a întreţinerii nu asigură minorului cele necesare traiului, nu contribuie la cheltuielile de educare, învăţătură, pregătire profesională, ci, dimpotrivă, achiziţionează pentru minor lucruri care nu sunt necesare traiului ori de care minorul s-ar putea lipsi, întreţinerea se va presta sub forma plăţii unei sume de bani.

11. Executarea în natură a obligaţiei de întreţinere este avantajoasă pentru copil, întrucât el va fi beneficiarul întregii sume stabilite în sarcina debitorului cu titlu de întreţinere, evitându-se astfel ca suma stabilită în beneficiul copilului să nu fie alocată în întregime nevoilor acestuia, ci parţial să fie folosită de părintele la care se află copilul în alte scopuri decât cel pentru care s-a instituit.

12. în situaţia în care întreţinerea, care, evident, se va stabili la o anumită sumă de bani, se va executa în natură, copilul va beneficia, în limita sumei alocate, de cele necesare traiului (hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, medicamente la nevoie, tratament etc.), de plata cheltuielilor ocazionate cu educaţia, învăţătura, pregătirea sa profesională.

13. întreţinerea, ca obligaţie concretă, se va stabili totdeauna în limita unei anumite sume de bani, însă executarea acesteia, ca modalitate de îndeplinire a obligaţiei, va avea loc în natură sau prin plata sumei de bani.

14. Se poate observa că actuala reglementare a executării întreţinerii, cuprinsă în art. 530 NCC, diferă de vechea reglementare conţinută în art. 93 C. fam. Astfel, noua reglementare statuează în termeni imperativi că obligaţia de întreţinere se execută în natură, iar numai dacă debitorul nu o execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă poate dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani. Ca atare, noua reglementare nu instituie o modalitate alternativă de executare, ci, dimpotrivă, prevede o modalitate principală şi una subsidiară, ce devine incidenţă ori de câte ori obligaţia principală nu poate fi îndeplinită. Articolul 93 C. fam. prevedea că obligaţia de întreţinere se execută în natură sau prin plata unei pensii în bani, instanţa de judecată stabilind felul şi modalităţile executării, ţinând seama de împrejurări. Ca atare, în vechea reglementare era instituită o modalitate alternativă de executare a obligaţiei de întreţinere, lăsată la aprecierea instanţei, în funcţie de circumstanţele cauzei.

15. Stabilirea cuantumului sub forma cotei procentuale prezintă avantajul că evită introducerea repetată a unor acţiuni pentru majorarea sau reducerea cuantumului anterior stabilit, după cum cresc sau scad veniturile debitorului întreţinerii, evitându-se astfel procesul inflaţionist, deoarece procentul stabilit se aplică tuturor creşterilor salariale realizate prin indexări. împotriva unei asemenea soluţii se poate aduce ca argument faptul că, potrivit art. 529 NCC, la stabilirea obligaţiei de întreţinere se ţine seama de posibilitatea de plată a persoanei obligate şi în acelaşi timp şi de nevoia celui care primeşte plata. Aprecierea echilibrului între aceste două elemente presupune o operaţiune de evaluare concretă pe care trebuie să o realizeze instanţa, ea neputând fi înlocuită printr-o reglare automată, ca rezultat al aplicării procentului stabilit de instanţă. Probleme pot apărea în cazul diminuării veniturilor părintelui obligat la plată, când fără intervenţia instanţei, aplicându-se procentul stabilit, s-ar produce o diminuare a pensiei datorate minorului, încălcându-se astfel principiul conform căruia micşorarea obligaţiei de întreţinere trebuie să se facă la cererea persoanei interesate. Pe de altă parte, lăsarea operaţiunii de stabilire a sumei concrete pe seama terţului poprit (angajatorul de la care părintele obligat primeşte venituri) poate conduce la situaţii neconvenabile pentru minor, în ipoteza în care terţul ar aprecia că anumite venituri nu trebuie luate în calcul.

16. Pensia de întreţinere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei.

17. întreţinerea se acordă copilului până la majorat, iar dacă este în continuarea studiilor, pe tot timpul studiilor, dar nu mai mult de împlinirea vârstei de 26 de ani.

18. în cazul copilului major aflat în continuarea studiilor, la stabilirea întreţinerii se ţine seama şi de cuantumul bursei pe care o primeşte.

19. La calculul întreţinerii se ţine seama numai de veniturile cu caracter permanent, nu şi de cele cu caracter sporadic (cum sunt, de exemplu, veniturile acordate pentru efectuarea orelor suplimentare, îndemnizaţiile de deplasare, de transferare, diurna etc.).

20. Astfel, în calculul întreţinerii trebuie să se ia în considerare toate veniturile cu caracter permanent ale debitorului, inclusiv cele care corespund salariilor compensatorii acordate angajaţilor disponibilizaţi, care reprezintă echivalentul mai multor salarii plătite în avans.

21. în ceea ce priveşte bonurile de masă primite de către debitor din partea angajatorului, în practica judiciară s-au pronunţat soluţii diferite, unele în sensul că acestea constituie venituri care se iau în calculul obligaţiei de întreţinere, altele în sensul excluderii acestora din calculul obligaţiei de întreţinere. în ceea ce ne priveşte, suntem de părere că suma lunară acordată sub forma tichetelor de masă constituie venit lunar cu caracter permanent, astfel că trebuie avute în vedere la calculul cuantumului obligaţiei de întreţinere.

22. Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinţii au obligaţia de a-i asigura condiţiile necesare pentru creşterea, educarea şi pregătirea sa profesională.

23. Data de la care se acordă întreţinerea este data cererii de chemare în judecată. Majorarea sau micşorarea cuantumului obligaţiei de întreţinere operează tot de la data introducerii cererii (de majorare sau de reducere a pensiei de întreţinere). întreţinerea poate fi acordată şi pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.

24. în cazul în care debitorul obligaţiei de întreţinere nu este angajat în muncă şi, astfel, nu realizează venituri, întreţinerea se acordă în raport de cuantumul venitului minim pe economia naţională, prezumându-se că debitorul este apt de muncă (cu excepţia cazului când dovedeşte cu acte medicale că este bolnav, în imposibilitate de a munci, execută o pedeapsă privativă de libertate, cu excepţia situaţiei în care pedeapsa s-a aplicat pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie) sau deţine bunuri care pot fi vândute pentru obţinerea venitului minim pe economie, altfel nu se explică cum îşi asigură el existenţa.

25. Pentru a putea fi obligat la plata întreţinerii, părintele debitor trebuie să aibă mijloace de existenţă şi să nu existe o altă persoană obligată la întreţinere înaintea sa, potrivit ordinii stabilite de lege.

26. A avea mijloace de existenţă înseamnă a realiza venituri şi a avea bunuri care pot fi valorificate pentru realizarea de venituri. Părintele obligat la plata întreţinerii trebuie să aibă mijloace de existenţă sau posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor de existenţă se va ţine seama de veniturile soţului obligat la plată, de bunurile sale şi de sarcinile familiale pe care le are. Dovada existenţei mijloacelor materiale sau a posibilităţii de dobândire a unor asemenea mijloace se poate face cu orice mijloc de probă.

27. Cel care nu are venituri, dar este apt de muncă, principial, nu poate fi scutit de prestarea întreţinerii, deoarece orice persoană aptă de muncă este capabilă să realizeze venituri. în condiţiile economice actuale, această situaţie se apreciază de la caz la caz, existând posibilitatea scutirii unui părinte de obligaţia de întreţinere atunci când nu are venituri şi probează faptul că, deşi a depus toate diligenţele pentru a-şi găsi un loc de muncă aducător de venituri (corespunzător pregătirii sale profesionale), nu a reuşit să se încadreze în muncă.

28. La stabilirea întreţinerii, apreciem, alături de alţi autori (T.R. Popescu p. 219; I.P. Filipescu, Tratat, 2000, p. 475), că se are în vedere totalitatea mijloacelor patrimoniale ale debitorului, şi nu exclusiv veniturile sale din muncă (pentru opinia conform căreia pensia se stabileşte numai în raport de veniturile din muncă, a se vedea A.Gh. Gavrilescu, Discuţii privind determinarea cuantumului întreţinerii pe care părintele sau adoptatorul o datorează copilului, în Dreptul nr. 6/2009, p. 131-132).

29. în condiţiile în care s-ar lua în considerare doar veniturile din muncă, în cazul în care părintele debitor nu ar presta muncă, astfel că nu ar realiza venituri din muncă, însă ar fi beneficiarul unor venituri din alte surse precum chirii, dividende, exploatarea unor drepturi de proprietate intelectuală sau industrială, ar însemna că acesta nu poate fi obligat la întreţinere, întrucât nu dispune de mijloacele necesare cerute de lege (adică venituri din muncă).