Art. 43 Noul cod civil Lipsa capacităţii de exerciţiu Capacitatea de exerciţiu Capacitatea civilă a persoanei fizice
| Comentarii |
|
Capacitatea civilă a persoanei fizice
SECŢIUNEA a 2-a
Capacitatea de exerciţiu
Art. 43
Lipsa capacităţii de exerciţiu
(1) În afara altor cazuri prevăzute de lege, nu au capacitate de exerciţiu:
a) minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani;
b) interzisul judecătoresc.
(2) Pentru cei care nu au capacitate de exerciţiu, actele juridice se încheie, în numele acestora, de reprezentanţii lor legali, în condiţiile prevăzute de lege. Dispoziţiile art. 42 alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător.
(3) Cu toate acestea, persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu poate încheia singură actele anume prevăzute de lege, actele de conservare, precum şi actele de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la momentul încheierii lor.
(4) Actele pe care minorul le poate încheia singur pot fi făcute şi de reprezentantul său legal, afară de cazul în care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru.
| ← Art. 42 Noul cod civil Regimul unor acte ale minorului... | Art. 44 Noul cod civil Sancţiune Capacitatea de exerciţiu... → |
|---|
1. Atât timp cât alienatul mintal nu a fost pus sub interdicţie, prezumţia capacităţii de exerciţiu funcţionează, dar poate fi înlăturată prin proba contară, în sensul de a se dovedi boala psihică şi deci lipsa de discernământ. Pentru a putea să conducă la anularea unui act juridic încheiat în această stare, proba lipsei discernământului urmează să se refere precis la epoca în care s-a produs actul sau omisiunea de a-l efectua (Trib. Timiş, dec. nr. 1285/1978, în C. Turianu, Repertoriu de practică judiciară civilă. Voi. I. Drept civil. Partea generală, Ed. C.H. Beck, Bucureşti,
Citește mai mult
2011, p. 232).2. Stabilirea valabilităţii unui act juridic este condiţionată, între alte cerinţe, de existenţa discernământului. Lipsa discernământului vânzătorului la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare atrage anularea actului (C.A. Cluj, s. civ., dec. nr. 1922/2000, www. jurisprudentacedo. com).
2. Enumerarea cuprinsă în această dispoziţie legală este limitativă, adică nu există alte categorii de persoane
Citește mai mult
care să se afle în aceeaşi situaţie juridică (E. Lupan, I. Sabau-Pop p. 76).3. Starea juridică a lipsei capacităţii civile de exerciţiu încetează: pentru minor, fie la împlinirea vârstei de 14 ani (când minorul dobândeşte capacitatea civilă de exerciţiu restrânsă), fie prin moarte; pentru cel pus sub interdicţie judecătorească, fie prin ridicarea interdicţiei (când cel în cauză dobândeşte capacitatea civilă de exerciţiu deplină sau, după caz, capacitatea civilă de exerciţiu restrânsă), fie prin moarte (G. Boroi p. 413).
4. în cazul persoanelor lipsite de capacitate civilă de exerciţiu intervine reprezentarea legală, în sensul că, pentru aceste persoane, actele juridice se încheie de reprezentanţii lor legali, adică, după caz, de părinţi ori părinte, tutore sau curator. Deci, persoanele lipsite de capacitatea civilă de exerciţiu nu pot participa personal la încheierea actelor juridice civile, ci numai prin reprezentare legală (G. Boroi p. 412).
5. Reprezentantul legal va putea să încheie singur, în numele incapabilului, acele acte pe care incapabilul însuşi le poate încheia personal (acte de conservare a bunurilor minorului sau interzisului şi acte necesare satisfacerii trebuinţelor curente ale acestuia). în cazul în care reprezentantul legal ar urma să încheie, pentru cel lipsit de capacitate de exerciţiu, un act juridic de dispoziţie, este necesară autorizarea instanţei de tutelă. Actele juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu se încheie de către reprezentantul legal, cu respectarea dispoziţiilor legii speciale, dacă este cazul.
6. Minorului sub 14 ani şi celui pus sub interdicţie li se recunoaşte posibilitatea de a încheia anumite acte juridice, pentru că ele nu le cauzează niciun prejudiciu. Aceste acte juridice sunt: actele de conservare (prin aceste acte se urmăreşte păstrarea unui drept ori preîntâmpinarea pierderii lui, de exemplu, somaţia, punerea de peceţi, actele de întrerupere a unei prescripţii etc.); actele mărunte ale vieţii cotidiene (prin încheierea lor se urmăreşte satisfacerea unor necesităţi elementare care intervin zilnic, cum ar fi cumpărăturile obişnuite din magazinele alimentare, cumpărarea biletelor la spectacole, cumpărarea de rechizite şcolare etc.) (O. Ungureanu, C. Jugastru p. 123).
art. 47 şi urm. din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei
(1) Deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea -, dacă acesta nu şi-a declarat, în condiţiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, după caz, art. 33 alin. (6), intenţia de reorganizare.
(2) Cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi bunurilor pe care debitorul le-ar dobândi ulterior deschiderii procedurii.
(3) Judecătorul-sindic va
Citește mai mult
putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odată cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodată şi condiţia de exercitare a conducerii debitorului de către acesta.(4) Dreptul de administrare al debitorului încetează de drept la data la care se dispune începerea falimentului.
(5) Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricând adresa judecătorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilităţii de realizare a unui plan raţional de activitate.
(6) Judecătorul-sindic va examina, în termen de 15 zile, cererea prevăzută la alin. (5), într-o şedinţă la care vor fi citaţi administratorul judiciar, comitetul creditorilor şi administratorul special.
(7) De la data intrării în faliment, debitorul va putea desfăşura doar activităţile ce sunt necesare derulării operaţiunilor lichidării.
Principiul capacităţii
Pot cumpăra sau vinde toţi cei cărora nu le este interzis prin lege.
Decretul nr. 31/1954: Art. 11. (1) Nu au capacitate de exerciţiu: a) minorul care nu a împlinit vârsta de paisprezece ani; b) persoana pusă sub interdicţie. (2) Pentru cei ce nu au capacitate de exerciţiu, actele juridice se fac de reprezentanţii lor legali.