Art. 41 Noul cod civil Capacitatea de exerciţiu restrânsă Capacitatea de exerciţiu Capacitatea civilă a persoanei fizice
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Capacitatea civilă a persoanei fizice
SECŢIUNEA a 2-a
Capacitatea de exerciţiu
Capacitatea civilă a persoanei fizice
SECŢIUNEA a 2-a
Capacitatea de exerciţiu
Art. 41
Capacitatea de exerciţiu restrânsă
(1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exerciţiu restrânsă.
(2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu autorizarea instanţei de tutelă. Încuviinţarea sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului.
(3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor.
| ← Art. 40 Noul cod civil Capacitatea de exerciţiu anticipată... | Art. 42 Noul cod civil Regimul unor acte ale minorului... → |
|---|
2. Capacitatea de exerciţiu restrânsă se dobândeşte la împlinirea vârstei de 14 ani. Dacă minorul a fost pus sub interdicţie, iar aceasta se ridică în intervalul 14-18 ani, capacitatea de exerciţiu restrânsă va începe pe data la care hotărârea judecătorească de ridicarea a interdicţiei a rămas definitivă.
3. Capacitatea
Citește mai mult
de exerciţiu restrânsă încetează: când minorul dobândeşte capacitate de exerciţiu deplină; când minorul este pus sub interdicţie judecătorească; prin moarte. în cazul desfiinţării căsătoriei înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, soţul care a fost de rea-credinţă redobândeşte capacitatea de exerciţiu restrânsă.4. Actele juridice patrimoniale care pot fi încheiate valabil de către minorul între 14-18 ani numai cu încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal (părinţii ori părintele, tutorele sau curatorul) sunt: actele de administrare, atât cele privitoare la un bun ut singuli, cât şi cele privitoare la un patrimoniu; actele juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa.
5. Actele de dispoziţie cu privire la bunuri nu pot fi încheiate de minorii cu capacitate de exerciţiu restrânsă decât cu încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal şi cu autorizarea instanţei de tutelă. Intră în această categorie: actele de înstrăinare a unor bunuri (cu excepţia celor de valoare mică, cu caracter curent); actele de grevare cu sarcini reale a bunurilor; actele de renunţare la un drept; tranzacţia; orice acte care depăşesc dreptul de a administra.
6. Minorul nu poate să garanteze obligaţia altuia şi nici să facă donaţii, altele decât darurile obişnuite potrivit stării materiale. De asemenea, este interzisă încheierea oricăror acte juridice între tutore sau soţul, o rudă în linie dreaptă ori fraţii sau surorile tutorelui, pe de o parte, şi minor, pe de altă parte. Aceştia pot cumpăra la licitaţie publică un bun al minorului, dacă au o garanţie reală asupra acestui bun ori îl deţin în coproprietate cu minorul, după caz. Instanţa de tutelă acordă autorizarea numai dacă actul răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru minor. Autorizarea se va da pentru fiecare act în parte, stabilindu-se, când este cazul, condiţiile de încheiere a actului.
7. Anumite acte juridice civile pot fi încheiate personal şi singur de către minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă, deci fără a fi nevoie de vreo încuviinţare prealabilă. Este vorba de următoarele acte juridice patrimoniale: actele juridice pe care le putea încheia valabil şi până la împlinirea vârstei de 14 ani (actele juridice de conservare şi actele de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent, care se execută la data încheierii lor); actele juridice de administrare, în măsura în care acestea nu îl prejudiciază pe cel cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Minorul cu capacitate civilă de exerciţiu restrânsă poate încheia singur, în mod valabil, şi acte juridice nepatrimoniale, precum: încheierea căsătoriei (minorul care a împlinit vârsta de 16 ani); sesizarea instanţei de tutelă în vederea schimbării felului învăţăturii ori pregătirii profesionale sau în vederea constituirii consiliului de familie; recunoaşterea filiaţiei; introducerea acţiunii în stabilirea paternităţii de către mama minoră; exercitarea acţiunii în anularea actului.
Decretul nr. 31/1954: Art. 9. (1) Minorul, care a împlinit vârsta de paisprezece ani. are capacitate de exerciţiu restrânsă. (2) Actele juridice ale minorului cu capacitate restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui.
Minorul singur poate face acte de conservare şi de administrare care nu îl prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii.
Minorul poate face alte acte juridice de dispoziţie cu încuviinţarea ocrotitorului legal (părinte sau tutore) şi/sau cu auto rizarea prealabilă a instanţei de tutelă (până la înfiinţarea acesteia de către autoritatea tutelară), în cazurile anume prevăzute de
Citește mai mult
lege.Pentru activităţi artistice, sportive etc., toţi minorii pot face acte de dispoziţie cu încuviinţarea ocrotitorilor legali.
În ceea ce priveşte libera circulaţie a minorului, a se vedea dispoziţiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.
Alin. (3) introduce o noutate în materia actelor juridice pe care le poate face minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă, adăugând la actele de conservare şi cele de administrare care nu îl prejudiciază şi actele juridice care sunt de mică valoare, au caracter curent şi cu executare imediată.