Art. 40 Noul cod civil Capacitatea de exerciţiu anticipată Capacitatea de exerciţiu Capacitatea civilă a persoanei fizice

1. Emanciparea este un act prin care minorul dobândeşte, înainte de majorat, dreptul de a se cârmui el însuşi şi de a-şi administra bunurile sale, prin eliberarea sa de sub puterea părintească sau de sub tutelă (D. Alexandresco, Explicaţiunea teoretică şi practică o dreptului civil român, tom II, Bucureşti, 1907, p. 820).

2. Emanciparea este un act solemn sau un beneficiu legal, care are ca efect desfiinţarea puterii părinteşti sau a tutelei, conferind minorului dreptul de a se conduce singur în ce priveşte actele personale şi de a-şi administra patrimoniul în limitele unei capacităţi

Citește mai mult

restrânse (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Bâicoianu, Tratat de drept civil român, voi. I, Ed. All Beck, Bucureşti, 1998, nr. 1279, p. 435).

3. Emanciparea din dreptul modern îşi are originea în „venia actatis" din dreptul roman, al cărei scop era transformarea unei persoane din „alieni iuris" în „sui iuris". Emanciparea rezulta din declaraţia părinţilor făcută înaintea instanţei tutelare sau era dată de către consiliul de familie. Emanciparea făcea să înceteze toate atributele puterii părinteşti atât în privinţa persoanei minorului, cât şi în privinţa bunurilor sale. Reprezentarea minorului înceta şi minorul avea posibilitatea să îşi manifeste voinţa cu privire la toate drepturile sale. în privinţa unor acte juridice, voinţa minorului era supusă asistenţei unui curator, iar pentru alte acte juridice, pe lângă asistenţa curatorului, erau necesare şi alte forme de abilitare (M.B. Cantacuzino, Elementele dreptului civil, Ed. All, Bucureşti, 1998, p. 95).

4. Dobândirea capacităţii de exerciţiu (emanciparea minorului) este dispusă numai pentru motive temeinice, de către instanţa de tutelă, la cererea minorului care a împlinit vârsta de 16 ani. Temeinicia motivelor invocate de minor este lăsată la aprecierea instanţei. Instanţa de tutelă va trebui să îi asculte pe părinţii sau pe tutorele minorului şi să solicite, în cazul tutelei, un aviz consultativ din partea consiliului de familie.

5. Legea nu precizează dacă este vorba de o procedură contencioasă sau necontencioasă. Având în vedere că prin solicitarea recunoaşterii capacităţii de exerciţiu anticipate a minorului nu se urmăreşte stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană, considerăm că aceasta ar putea fi soluţionată prin procedura necontencioasă (C.M. Crâciunescu, D. Lupaşcu, loc. cit., p. 28).

6. O lacună a reglementării acestui tip de emancipare a minorului o constituie lipsa prevederii unei proceduri de publicitate, prin care terţele persoane să ia cunoştinţă de schimbarea intervenită în capacitatea de exerciţiu a minorului emancipat; este un aspect care va crea dificultăţi majore terţilor contractanţi, care, pentru a contracta cu minorul emancipat, vor fi nevoiţi să solicite acestuia dovada emancipării sale şi nu se vor simţi întotdeauna în deplină siguranţă în acest sens (C.M. Crâciunescu, D. Lupaşcu, loc. cit., p. 29).