Art. 44 Noul cod civil Sancţiune Capacitatea de exerciţiu Capacitatea civilă a persoanei fizice

CAPITOLUL I
Capacitatea civilă a persoanei fizice

SECŢIUNEA a 2-a
Capacitatea de exerciţiu

Art. 44

Sancţiune

(1) Actele făcute de persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, altele decât cele prevăzute la art. 41 alin. (3) şi la art. 43 alin. (3), precum şi actele făcute de tutore fără autorizarea instanţei de tutelă, atunci când această autorizare este cerută de lege, sunt anulabile, chiar fără dovedirea unui prejudiciu.

(2) Cel lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate invoca şi singur, în apărare, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultată din minoritate ori din punerea sub interdicţie judecătorească.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 44 Noul cod civil Sancţiune Capacitatea de exerciţiu Capacitatea civilă a persoanei fizice




Călin ciuca 11.06.2024
Bună ziua Călin ciuca pot să fac o cerere la Tribunalul din județul Timiș lugoj
Răspunde
alvaroliniers 5.09.2017
Si pe calea de constatarea lipsei de consimtamantul pot fi anulate actele juridice incheiate inainte de o declaratia de interzicerea judecatoreasca, din cauza lipsei al elementului esential al contractelor, consimtamantul, a celor care sufera de lipsa de discernament, de boala psihica.
Răspunde
MelaniaB 11.01.2014
JURISPRUDENŢĂ

1. Situaţiile de punere sub interdicţie sunt alienaţia mintală ori debilitatea mintală, care provoacă lipsa de discernământ, iar scopul punerii sub interdicţie dorit de legiuitor este acela de a ocroti interesele unei persoane lipsite de discernământ. în consecinţă, orice alte deficienţe fizice, care nu antrenează lipsa discernământului, nu pot constitui cauze de punere sub interdicţie, acele alte situaţii pot justifica eventual luarea unor măsuri în vederea ocrotirii persoanei respective, însă pe calea curatelei. Diagnosticul - stabilit de către expertiza medico-legală - de
Citește mai mult „demenţă vasculară", ceea ce presupune o deteriorare a vaselor de sânge, nu este echivalent cu diagnosticul de „demenţă senilă care ar presupune o afectare psihică a personalităţii" (I.C.C.J., s. civ., dec. nr. 2196/2004)

2. Curatela este un mijloc juridic temporar şi subsidiar de ocrotire a minorului, prin finalitatea ei fiind o tutelă ad-hoc, căreia îi sunt aplicabile regulile de la tutelă. Ca urmare, există acte juridice pe care curatorul nu le poate încheia valabil decât cu încuviinţarea prealabilă a autorităţii tutelare, cum sunt actele de dispoziţie, şi există acte pe care acesta nu le poate încheia nici cu încuviinţarea autorităţii tutelare. Astfel, curatorul, fără prealabila încuviinţare a autorităţii tutelare, nu poate înstrăina sau gaja un bun aparţinând minorului. Dacă la întocmirea actului de vânzare-cumpărare minorul are vârsta sub 14 ani, fiind lipsit de capacitatea de exerciţiu, trebuie reprezentat prin curator, iar această vânzare trebuie încuviinţată de către autoritatea tutelară (C.A. Craiova, s. min. şi fam., dec. nr. 117/2007).
Răspunde
MelaniaB 11.01.2014
1. Principala sancţiune civilă a actelor juridice încheiate cu nesocotirea normelor legale privind capacitatea de exerciţiu este nulitatea relativă, deoarece normele legale care reglementează în materie sunt norme de protecţie, de ocrotire a persoanei fizice, iar nu absolute, ele aplicându-se atât incapabilului, cât şi reprezentantului său legal care nu respectă reglementările legale. Această nulitate este de fond, în sensul că priveşte aspectul esenţial al problemei, şi expresă, ea fiind prevăzută în mod explicit (E. Lupan, I. Sobău-Pop P- 95).

2. Sunt lovite de nulitate relativă toate actele
Citește mai mult juridice încheiate cu nerespectarea dispoziţiilor legale privitoare la capacitatea de exerciţiu, şi anume: actele de administrare încheiate de cel lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, dacă îl prejudiciază pe acesta; actele de dispoziţie încheiate de cel lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă; actele încheiate de tutore fără autorizarea instanţei de tutelă, atunci când aceasta este necesară. Acţiunea în anulare este admisibilă chiar fără a dovedi existenţa unui prejudiciu.

3. Pot cere anularea actului: incapabilul personal şi singur, atunci când incapacitatea sa a încetat, sau în timpul incapacităţii sale persoanele însărcinate a-l reprezenta (adică, după caz, fie de reprezentantul său legal, fie personal, dar cu încuviinţarea ocrotitorului său legal) ori după moartea sa moştenitorii săi; cel lipsit de capacitate de exerciţiu sau cel cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate invoca singur, în apărare, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultată din minoritate sau din punerea sub interdicţie judecătorească; reprezentantul legal; ocrotitorul legal (adică părintele sau tutorele) - atunci când minorul cu capacitate restrânsă se opune la anularea actului -, cu singura condiţie ca introducerea acţiunii să fie în interesul minorului; procurorul (O. Ungureanu, C. Munteanu p. 151).

4. Anularea actului îndeplinit de incapabil trebuie pronunţată de justiţie. Dar pentru ca instanţa să pronunţe această sancţiune, trebuie îndeplinite anumite condiţii, care sunt în funcţie de persoană. Astfel, pentru cel lipsit total de capacitate de exerciţiu (minorul sub 14 ani ori interzisul judecătoresc), trebuie făcută o singură dovadă, şi anume că actul a fost încheiat de aceste persoane, şi nu de reprezentantul lor legal. De altă parte, pentru minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă, trebuie să se dovedească această capacitate şi, totodată, lipsa încuviinţării prealabile a ocrotitorului legal şi, după caz, a instanţei de tutelă pentru actul respectiv. De asemenea, sunt anulabile şi actele făcute de tutore fără autorizarea instanţei de tutelă, atunci când aceasta este cerută de lege, chiar fără dovedirea unui prejudiciu (O. Ungureanu, C. Munteanu p. 153).
Răspunde