Art. 507 Noul cod civil Exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte Exercitarea autorităţii părinteşti

CAPITOLUL III
Exercitarea autorităţii părinteşti

Art. 507

Exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte

Dacă unul dintre părinţi este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicţie, decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti sau dacă, din orice motiv, se află în neputinţă de a-şi exprima voinţa, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 507 Noul cod civil Exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte Exercitarea autorităţii părinteşti




Adnana 18.04.2019
Buna ziua,
In urma unei relatii de 6 ani cu un cetatean strain am o fetita , suntem despartiti de 2 ani , fetita locuieste cu mine . Exista posibilitatea de a avea doar eu "raspundere parinteasca" ? . Pe portalul european de justitie scrie ca se poate incheia intre parinti ,un acord privind raspunderea parinteasca , redactat si incheiat la notar . Intreband direct la notariat mi s-a spus ca ei nu au cunostinta de asa ceva .
Multumesc!
Răspunde
mateidaniel 3.11.2014
buna ziua am si eu doi copii care mi sa luat de acasa fara acordul meu in lipsa mea de catre concubina fra sa aiba acte judecatoresti cum pot sa rezolv situatia
Răspunde
Denisa Nelson 15.01.2014
Reglementarea anterioară: C. fam.: „Art. 98. (2) Dacă unul dintre părinţi este mort, decăzut din drepturile părinteşti, pus sub interdicţie sau, din orice împrejurare, se află în neputinţă de a-şi manifesta voinţa, celălalt părinte exercită singur drepturile părinteşti".

Legislaţie conexă: art. 398, art. 401, art. 504 NCC.

JURISPRUDENŢĂ

1. Dacă părintele copilului nu a fost decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti şi nu există nici punerea sa sub interdicţie pe cale judiciară, el urmează a exercita drepturile şi îndeplini obligaţiile specifice autorităţii părinteşti (C.A. Bucureşti, s. a
Citește mai mult lll-a civ., min. şi fam., dec. civ. nr. 129/2006)

2. Când decăderea din drepturile părinteşti priveşte numai pe unul dintre părinţi, ocrotirea părintească se va exercita de celălalt părinte (C.A. Timişoara, s. civ., dec. nr. 94/2002, nepublicata).

3. Deşi mama minorului a fost pusă sub interdicţie, situaţie în care drepturile părinteşti sunt exercitate de către celălalt părinte, relaţiile personale dintre părinte şi copil trebuie privite şi din perspectiva dreptului minorului de a menţine relaţiile personale şi contacte directe cu mama sa şi cu rudele acesteia, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului superior al copilului. Este periculos pentru dezvoltarea psihică a copilului şi pentru relaţiile afective pe care acesta le va dezvolta mai târziu ca minorul să nu îşi vadă mama, chiar dacă este bolnavă, în condiţiile în care boala de care suferă nu prezintă vreun risc de îmbolnăvire pentru copil, iar copilul este la o vârstă la care, cu ajutorul celor din jurul lui, inclusiv al tatălui şi chiar al unui psiholog, poate înţelege situaţia în care se află mama sa. Viaţa de familie implică deopotrivă sprijin material şi moral, iar relaţiile personale sunt definitorii şi trebuie să prevaleze în relaţiile de familie, indiferent de starea de nevoie sau de boală a unuia dintre membrii săi (C.A. Bucureşti, s. a lll-a civ., min. şi fam., dec. civ. nr. 905/2009)

4. Aplicarea interdicţiei totale şi absolute a exercitării drepturilor părinteşti, prin efectul legii, fără un control din partea instanţelor al genului de infracţiune săvârşită şi al interesului minorilor, nu poate să răspundă unei cerinţe primordiale legate de interesele copiilor şi, prin urmare, să urmărească un scop legitim, cum ar fi protecţia sănătăţii, a eticii sau a educaţiei minorilor (C.E.D.O., Marcu c. României, 26 octombrie 2010, www.csml909.ro).
Răspunde