Art. 508 Noul cod civil Condiţii Decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti
| Comentarii |
|
Decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti
Art. 508
Condiţii
(1) Instanţa de tutelă, la cererea autorităţilor administraţiei publice cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului, poate pronunţa decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti dacă părintele pune în pericol viaţa, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijenţa gravă în îndeplinirea obligaţiilor părinteşti ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.
(2) Cererea se judecă de urgenţă, cu citarea părinţilor şi pe baza raportului de anchetă psihosocială. Participarea procurorului este obligatorie.
| ← Art. 507 Noul cod civil Exercitarea autorităţii părinteşti... | Art. 509 Noul cod civil Întinderea decăderii Decăderea din... → |
|---|









Salutare tuturor, numele meu Elaine Owen sunt atât de copleșită de bucurie, datorită Dr.saguru, soțul meu m-a părăsit pentru o altă femeie cu câțiva ani în urmă și am fost foarte devastată pentru că nu i-am greșit niciodată, am rămas cu cei doi copii ai mei și un job care plătește puțin. Aproape că am renunțat până când am văzut o mărturie online despre Dr.saguru despre cum a ajutat o mulțime de oameni, așa că l-am contactat surprinzător la 24 de ore după ce am făcut ceea ce mi-a cerut doctorul să fac, soțul meu s-a întors a doua zi după vrajă. eu să-l iert și am promis să nu plec niciodată. Soțul meu s-a întors de 6 luni și nu am avut niciodată probleme, mă bucur că nu m-am îndoit de dr. saguru acum sunt sigur că poate rezolva orice probleme cu o ușurare rapidă, îl puteți contacta și pentru ajutor acum. număr whatsapp +12098373537 sau e-mail: saguruu087@gmail.com
Am nevoie de un sfat și un răspuns
Eu sunt minora am 16 ani, mai am un frate de 24 de ani si o sora de 20,tatal meu este plecat de 11 ani in Italia si timp de zece ani nu am știu nimic de el si nu ne-a cautat deloc, iar mama ne-a crescut singura,(vreau sa menționez ca mama nu era căsătorita cu el erau doar in concubinaj)..
Acum un an ne-a cautat și era beat ne-a vorbit urat, si din cate am înțeles si-a făcut familie acolo, adica nu va mai veni in tara probabil
Eu fiind minora nu pot pleca nicăieri pentru ca am nevoie de o procura, dar sunt pe numele lui si pentru o procura trebuie semnătura lui, si nu o pot obține, mama vrea sa il decada din drepturi sa îmi poată face procura sa ma ia in străinătate pentru ca si frații mei sunt plecați si acum sunt doar cu mama acasă, vreau sa stiu cat timp ar dura procesul de decădere din dreptul părintesc și procura, si daca pot reuși sa câștig acest proces.. Daca el nu se prezintă se poate grăbi procesul si sa il poate decade din drepturi?
?Va multumesc anticipat
Este neconstitutional ca doar autoritatea publica sa poata cere decaderea.
Cineva trebuie sa invoce aceasta exceptie de neconstitutionalitate
Eu muncesc în străinătate sunt stabilit și vreau să-mi iau copii cu mine .
Cum pot solicita scot din drepturile părintești sa nu mai depindem de semnătură ei?
Ea este căsătorită mai are 3 copii și nu acceptă să-mi de-a semnătură
Copii stau acum cu mama mea la domiciliu din hotărârea de divorț adică acasă la mine vreau un răspuns urgent pe mail davidcosty1977@yahoo.com
Cum pot rezolva problema urgent
Eu am o sora vitrega (dupa mama) are 22 ani si suferă de schizofrenie. Cum pot sa Imi decad sora din drepturi parintesti? Motivul? A lovit-o de nenumărate ori, o înjură. Mama nu mai poate face fata. Sormea a fost luată de ambulantă iar acum se afla in spital "special" cei de la ambulantă o aduce forțat acasa daca tu ca mama nu o mai vrei?
As dori sa stiu daca imi pot cade sora din drepturile parintesti asupra nepotului meu....din cauza ca este consumatoare de heroina si nu se ocupa deloc de el....pleaca cu zilele de acasa si cand poate si nu o vede nimeni ia copilul cu ea si il duce acolo unde se drogheaza.......as dorI sa stiu daca mama mea bunica copilului il poate lua in plasament.....
In familia mea cam tot ce scrie mai sus se si intampla,parintii consuma alcool,se cearta ,se bat in repetate randuri ajungandu-se chiar sa vina si politia la usa.Acestea plantind mii si mii de amenzii.
Acum fata cea mare are aproape 20de ani si mai are putin si termina clasa a 12-a,insa parinti o obliga ca din banuti care ii face si ea muncind pe unde apuca sa ii dea in casa.
Tinem cont ca decat tata aduce bani in casa pt ca mama nu lucreaza sub pretextul ca are o fetita mica de 10ani si ii e frica sa o lase singura,insa de trimis la scoala o trimite singura si la sedinta cu parintii asista sora mai mare sau tatal in caz grav(dar nici atat sa se implice tatal).
Fata care nici 20de ani nu are este obligata de tata care nu e tatal ei biologic sa plateasca tot,dar cand nu li se dau bani fetei i se spune sa paraseasca casa desi are domiciliu acolo.
Fata are multi martori precum ca mama si tatal consuma alcool,cum ca politia a venit in nenumarate randuri la usa insa nu stie ce sa faca.
Un sfat imi puteti da pt a il spune si ei?
Multumesc
Amenintat, si santajat. De un minor dezvoltat fizic , ce cai are un parinte de a se proteja legal.
Am si eu o intrebare... Sunt casatorit si in plin divort. Am locuit impreune cu mama si fata noastra, care are doi ani, in UK. Intr-o zi sotia a luat fata in timp ce eu eram la servici si a plecat in Romania fara stirea mea sa intenteze divort. Fata a fost nascuta in UK. Ceea ce a facut ea este ilegal in UK si sanctionabil de lege. In plus pot sa aduc martori ca m-a inselat aici cu diverse persoane, intretinand raporturi sexuale cu straini in fata fetitei, pot sa aduc martori ca a avut un comportament total imoral si ca fetita era neglijata pe timpul cat eram plecat de acasa (nespalata, cu hainute murdare, lasata sa alerge peste tot fara supraveghere, etc.) si ca lasa fetita cate 6-7 ore pe zi cu babysitter-ul ca sa se duca la hotel cu alti barbati. Intrebarea mea este: ce sanse am sa-mi recuperez fetita si sa o aduc inapoi in UK, unde ar avea infinit mai multe oportunitati de dezvoltare si o viata mai bun?
Poate participa la cantonamente sau meciuri nin afara tari ca ne lovim meri de procura ... Fiul meu suferă foarte mult din pricina numelui de familie copii i-l badjocoresc in fel si Chip...din 2004 ma tot judec prin tribunal schimbat 6 avocați si nici un raspuns... Unde ma duc va rog sa ma ajutat sun o mama disperata!!
legeaz.net/noul-cod-penal/art-378
am si eu o intrebare,eu si tatal copilului mei nu am fost casatoriti niciodata,dupa aproape 2 ani l am trecut in certificatul de nastere al baiatului meu,acum vreau sa il decad din drepturi ptr ca nu ajuta copilul deloc. Baietelul meu face 4 ani anul acesta. In 3 ani de zile nu i a trimis un ban .. nu se ocupa deloc de crestrea si dezvoltarea lui. Ce as putea sa fac? Este posibil sa il decad din drepturi ptr ca nu se intereseaza deloc de copil? Tin sa mentionez ca el este in germania ,a fost arestat si se ocupa numai de prostii. Va multumesc
- prin relele tratamente aplicate acestuia,
- prin consumul de alcool sau stupefiante (droguri),
- prin purtarea abuzivă,
- prin neglijenţa gravă în îndeplinirea obligaţiilor părinteşti ori
- prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.
Putin probabil sa il puteti decadea din drepturi pentru motivele indicate de dvs, dar puteti incerca.
1. Decăderea din drepturile părinteşti este cea mai gravă sancţiune civilă ce se poate lua împotriva părintelui care, prin faptele sale de o gravitate deosebită şi prin purtarea sa abuzivă, periclitează dezvoltarea copilului. Abandonarea copilului, neacordarea întreţinerii, lipsa de supraveghere şi conduita imorală a unui părinte constituie motive temeinice pentru decăderea din drepturile părinteşti (Trib. Suprem, dec. civ. nr. 421/1973, în M. Coca-Cozmo, C.M. Crăciunescu, L.V. Lefterache p. 327).
2. Dacă sănătatea sau dezvoltarea fizică a copilului este primejduită prin felul de exercitare a drepturilor părinteşti, prin purtarea abuzivă sau prin neglijenţa gravă în îndeplinirea îndatoririlor de părinte, instanţa judecătorească, la cererea autorităţii tutelare, va pronunţa decăderea părintelui din drepturile părinteşti. Rezultă că aplicarea decăderii părintelui din drepturile părinteşti este condiţionată de exercitarea acestor drepturi prin purtare abuzivă ori prin neglijenţă gravă, ambele de natură să primejduiască sănătatea sau dezvoltarea fizică a copilului (C.A. Bacău, dec. nr. 54/2001, menţinută prin dec. civ. nr. 2295/2002 a C.S.J., în Lege 4).
3. Existenţa unui comportament caracterizat drept neglijenţă gravă nu presupune numai agresiuni, violenţe sau condamnare pentru abandon de familie ori declararea existenţei abandonului, ci şi lipsirea minorului de mijloacele de întreţinere, ceea ce poate pune în primejdie sănătatea şi dezvoltarea fizică a acestuia (C.S.J., s. civ., dec. nr. 2396/1997, în B.J. 1997, p. 65).
4. Neglijarea este omisiunea voluntară sau involuntară a unei persoane, ce are responsabilitatea creşterii, îngrijirii sau educării copilului, de a lua orice măsură subordonată acestei responsabilităţi, fapt care pune în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală sau spirituală, morală sau socială, integritatea corporală ori sănătatea minorului (C.A. laşi, dec. civ. nr. 19/2008, în C.PJ. 2008, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009, p. 321).
5. Deşi atitudinea indiferentă a părintelui faţă de copil este condamnabilă din punct de vedere moral, nu poate fi considerată purtare abuzivă sau neglijenţă gravă în îndeplinirea obligaţiilor părinteşti în sensul dispoziţiilor legale. Legiuitorul a sancţionat alte două tipuri distincte de comportament - purtarea abuzivă şi neglijenţa gravă în îndeplinirea obligaţiilor părinteşti, prin purtare abuzivă înţelegându-se un comportament caracterizat prin violenţă şi agresivitate, iar neglijenţa gravă însemnând indiferenţă şi lipsă de solicitudine faţă de necesităţile fizice şi emoţionale ale copilului. Pentru a interveni decăderea din drepturile părinteşti, comportamentul necorespunzător, violent sau neglijent trebuie să aibă drept rezultat periclitarea sănătăţii sau a dezvoltării fizice a copilului. Deşi legiuitorul nu a precizat în mod expres acest lucru, nu orice atitudine sau comportament necorespunzător al părinţilor conduce la decăderea părinţilor din drepturile părinteşti. Neexercitarea corespunzătoare a drepturilor părinteşti trebuie să aibă o anumită gravitate pentru a atrage sancţiunea decăderii (C.A. Bucureşti, s. a lll-a civ., min. şi fam., dec. civ. nr. 2152/2006).
6. Simplul fapt că minorul se află numai în îngrijirea mamei nu este un element care să atragă decăderea din drepturile părinteşti a tatălui natural şi nu este o condiţie în sensul legii (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 1282/2004).
7. Cazurile de decădere din drepturile părinteşti reglementate în mod limitativ de prevederile legale privesc numai greşita exercitare a drepturilor şi îndatoririlor de părinte, nu şi neexercitarea acestora (C.S.J., s. civ., dec. nr. 4724/2003).
8. Faptul că unul dintre părinţi a săvârşit fapte de natura celor care atrag decăderea din drepturile părinteşti nu justifică extinderea acestei sancţiuni şi asupra celuilalt părinte, dacă se dovedeşte
că faptele au fost săvârşite în absenţa acestui părinte, care, ulterior, s-a îngrijit de copil (C.S.J., s. civ., dec. nr. 1817/2002, în Dreptul nr. 12/2003, p. 230).
9. Părintele nedecăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti are obligaţia exercitării acestora în cazul instituirii măsurii plasamentului, deoarece exerciţiul drepturilor părinteşti este transmis persoanelor desemnate de lege doar când a fost instituită tutela (C.A. Alba lulia, s. min. şi fam., dec. civ. nr. 186/2005, portal.just.ro).
10. Faptul că nu se recunoaşte şi părintelui calitate procesuală activă într-o acţiune cu consecinţe deosebit de severe, cum este aceea prin care se solicită decăderea unui părinte din drepturile părinteşti, nu constituie o încălcare a liberului acces la justiţie, care, în această materie, nu este negat, ci se realizează însă doar mediat, pe calea sesizării autorităţii competente, care acţionează ca un filtru în prevenirea unor eventuale abuzuri, degrevând, totodată, instanţele judecătoreşti de procese cu un atare obiect, fără suport real. De altfel, reglementarea nu face decât să dea expresie specificului acestui domeniu, constând în aceea că drepturile părinteşti se exercită numai în interesul copiilor. Or, nefiind vorba despre un interes propriu al titularului dreptului - al părintelui era normal ca valorificarea dreptului său, în situaţia extremă în care tinde la anihilarea drepturilor celuilalt părinte, să fie supusă unui regim restrictiv (C.C., dec. nr. 141/2003, M. Of. nr. 307/2003).
11. în cauzele ce au ca obiect cereri de decădere a părinţilor din drepturile părinteşti este obligatorie citarea părinţilor, iar potrivit art. 107 CPC, judecarea pricinii va fi amânată atunci când părţile nu au fost citate, sub pedeapsa nulităţii (C.S.J., s. civ., dec. nr. 2031/2003).
12. Curtea Europeană a reţinut că în dreptul român interzicerea drepturilor părinteşti se aplică automat şi de o manieră absolută, cu titlu de pedeapsă accesorie, oricărei persoane care execută o pedeapsă cu închisoarea, fără niciun control din partea instanţelor şi fără a se lua în considerare tipul infracţiunilor şi natura intereselor minorilor. în consecinţă, ea constituie mai degrabă un blam moral, având ca finalitate sancţionarea celui condamnat, şi nu o măsură de protecţie a copilului. Or, în cauzele de acest tip, interesul copilului trebuie să primeze faţă de orice alte considerente, motiv pentru care numai un comportament părintesc nedemn poate priva persoana, în interesul superior al copilului, de drepturile sale părinteşti (C.E.D.O., Sabou şi Pîrcălob c. României, 28 septembrie 2004, M. Of. nr. 484/2005). Notă. Prin Legea nr. 275/2006 a fost modificat art. 71 CP, în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. d) şi e) (drepturile părinteşti, respectiv dreptul de a fi tutore sau curator - n.n.) se aplică ţinându-se seama de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, de împrejurările cauzei, de persoana infractorului şi de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă.
Legislaţie conexă: art. 36 alin. (3), art. 38, art. 124 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (M. Of. nr. 557/2004).
1. Decăderea din drepturile părinteşti este o măsură ce are ca finalitate protejarea interesului minorului, prin scoaterea acestuia de sub influenţa părintelui ce îşi exercită drepturile sau îşi îndeplineşte obligaţiile părinteşti contrar finalităţii lor (M. Tomescu, Dreptul familiei. Protecţia copilului, Ed. AII Beck, Bucureşti, 2005, p. 228).
2. Această sancţiune poate interveni nu numai în exercitarea greşită sau abuzivă a drepturilor şi îndatoririlor părinteşti cu privire la persoana copilului, ci şi cu privire la bunurile acestuia (O. Ungureanu, C. Munteanu p. 244).
3. Cerşetoria şi folosirea copiilor în vederea apelării la mila publicului, pentru ajutor financiar sau material, constituie, în afară de cauze de decădere din drepturile părinteşti, şi infracţiuni, conform prevederilor art. 132 şi art. 133 din Legea nr. 272/2004 (E. Tanislav, C. Croitoru, Infracţiuni privind regimul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Cerşetoria, în Dreptul nr. 9/2006, p. 95-104).
4. Vizat de această sancţiune este atât părintele firesc, din căsătorie sau din afara căsătoriei, cât şi părintele adoptiv, acesta din urmă anume indicat prin dispoziţiile art. 472 NCC din materia adopţiei. Alte persoane - de exemplu, tutorele, persoana la care a fost dispus plasamentul copilului - nu intră sub incidenţa acestei sancţiuni pentru neajunsurile în exercitarea drepturilor şi îndeplinirea îndatoririlor părinteşti care le-au fost delegate (E. Florian, Dreptul familiei, p. 307).
5. Oricare ar fi întinderea decăderii din exerciţiul drepturilor, părintele păstrează prerogativa de a se exprima în legătură cu adopţia copilului său, ca preludiu al stingerii relaţiei de filiaţie firească (art. 464 alin. (2) NCC); în schimb, nu se cere încuviinţarea sa în cazul căsătoriei copilului în timpul minorităţii (art. 272 alin. (4) NCC] (E. Florian, Dreptul familiei, p. 309).
6. Prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de acesta, prin care este periclitată viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, iar prin neglijarea copilului se înţelege omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creşterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură subordonată acestei responsabilităţi, fapt care pune în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului (art. 89 din Legea nr. 272/2004).
7. Calitate procesuală activă pot avea, faţă de formularea extinsă a actualului text:
a) autoritatea tutelară, pentru că este cea mai apropiată de domiciliul copilului (spre deosebire de ea. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului funcţionează la nivel judeţean, deci pe un plan mai îndepărtat) şi cunoaşte cel mai bine persoana care poate fi tutore. Autoritatea tutelară este prevăzută în persoana primarului (art. 63 alin. (2) şi art. 64 din Legea nr. 215/2001], care are în sfera de competenţă atribuţii privind copiii comunităţii, cunoscând cel mai repede şi mai eficient situaţia celor care cad sub instituirea tutelei, dar şi probitatea prezumtivilor tutori; b) Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, calitate stabilită în mod expres de art. 36 alin. (3) din Legea nr. 272/2004; c) procurorul, care, potrivit art. 45 alin. (1) CPC, poate porni acţiunea civilă ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor copilului.
8. Ca particularitate, atât sancţiunea civilă a decăderii din drepturile părinteşti, cât şi sancţiunea penală complementară a interzicerii drepturilor părinteşti au ca premisă calitatea de părinte a celui vizat, în schimb, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor părinteşti se aplică inclusiv faţă de persoana care nu are, la acea dată, calitatea de părinte, urmând ca interdicţia să producă efecte dacă şi atunci când cel condamnat devine părinte (E. Florian, Protecţia drepturilor copilului, p. 145).
9. Potrivit art. 229 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, până la reglementarea prin lege a organizării şi funcţionării instanţei de tutelă, raportul de anchetă psihosocială se efectuează, în situaţia prevăzută la art. 508 alin. (2), de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, nu de către autoritatea tutelară.