Art. 871 Noul cod civil Conţinutul dreptului de concesiune Dreptul de concesiune Drepturile reale corespunzătoare proprietăţii publice

CAPITOLUL II
Drepturile reale corespunzătoare proprietăţii publice

SECŢIUNEA a 3-a
Dreptul de concesiune

Art. 871

Conţinutul dreptului de concesiune

(1) Concesionarul are dreptul şi, în acelaşi timp, obligaţia de exploatare a bunului, în schimbul unei redevenţe şi pentru o durată determinată, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege şi a contractului de concesiune.

(2) Calitatea de concesionar o poate avea orice persoană fizică sau persoană juridică.

(3) Procedura de concesionare, precum şi încheierea, executarea şi încetarea contractului de concesiune sunt supuse condiţiilor prevăzute de lege.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 871 Noul cod civil Conţinutul dreptului de concesiune Dreptul de concesiune Drepturile reale corespunzătoare proprietăţii publice




Vilcu maria carmen 15.05.2019
fostul socru detine teren arabil si imobil.fiul si nepotii au dreptul la concesiune?
Răspunde
rad marcel 3.05.2019
Buna ziua, am un contract de concesiue pe un teren incheiat cu Primaria( persoana fizica), pe teren am construit un garaj intabulat in CF, contractul de concesiune expira anul asta, pentru prelungirea contractului de concesiune trebuie facuta licitatie sau se face cu incredintare directa?
Multumesc!
Răspunde
marin ducu 19.04.2018
la art.871din codul civil,se face referire la plata unei redevente in limite legale ,dupa incheierea contractului de concesiune.care sunt actele normative prin care se stabileste algoritmul de calcul al redeventei? ESTE CONFUNDABILA REDEVENTA CU AMORTISMENTUL? VA MULTUMESC!
Răspunde
nelson denisa 27.01.2014
JURISPRUDENŢĂ

Contractul de concesiune, având ca obiect punerea în valoare a unor bunuri din proprietatea publică, este asimilat actului administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) teza a ll-a din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Per a contrario, contractul de concesiune care are ca obiect punerea în valoare a unor bunuri proprietate privată a statului sau unităţilor administrativ-teritoriale nu este supus competenţei instanţelor de contencios administrativ (I.C.C.J., s. cont. adm. şi fisc., dec. nr. 6/2011).
Răspunde
nelson denisa 27.01.2014
Legislaţie conexă:
► art. 15 şi art. 16 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică (M. Of. nr. 448/1998);
► O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică (M. Of. nr. 569/2006);
► H.G. nr. 168/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică (M. Of. nr. 146/2007).

1. Reprezentând mai exact dreptul concesionarului asupra bunului luat în concesiune, dreptul de concesiune a fost apreciat ca fiind un drept
Citește mai mult real asupra domeniului public, atât de doctrină (A. Sebeni, S. Gherghina, Efectele şi încetarea contractului de concesiune, în Dreptul nr. 11/1999, p. 3), cât şi, mai nou, de lege (art. 866 NCC), dar de natură administrativă, am adăuga noi, date fiind dispoziţiile art. 57 din O.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, potrivit cărora concedentul poate, pentru motive legate de interesul public, să denunţe unilateral contractul - cu răscumpărare - şi, în consecinţă, să reia bunul în posesie.

2. Dreptul concesionarului, pe lângă faptul că are o natură administrativă (deci este precar, putând fi desfiinţat, respectiv modificat ori de câte ori interesul public o cere), are următoarele caracteristici: a) constă în prerogativa de exploatare, în interes public, dar şi în beneficiul său propriu, a unui bun proprietate publică. De pildă, dacă un teren intravilan este concesionat de consiliul local în vederea edificării şi exploatării unei parcări subterane, interesul încheierii

unui asemenea contract este în primul rând cel public legat de serviciul public rutier, dar, în ce-l priveşte pe concesionar, exploatarea o face pentru a obţine un profit personal, beneficiile concesiunii urmând a fi împărţite cu administraţia, care îşi primeşte partea sub forma redevenţei; b) el nu este o simplă facultate, fiind obligatoriu de exercitat, sub sancţiunea pierderii sale (art. 871 alin. (1) NCC). Altfel spus, exploatarea nu este doar un drept, ci şi o obligaţie. Bunăoară, în exemplul precedent, dacă prin absurd concesionarul ar ţine parcarea subterană închisă (chiar dacă ar achita redevenţa în mod regulat), concedentul poate rezilia contractul pentru neexecutarea sa; c) se constituie întotdeauna cu titlu oneros, căci redevenţa pe care, în contrapartida dreptului de concesiune, concesionarul o plăteşte concedentului este de esenţa acestui contract administrativ (Ov. Podaru nr. 42, p. 57-58).

3. Din interpretarea alin. (3) al art. 871 NCC rezultă foarte clar că prezentul cod conţine numai o reglementare de principiu a concesiunilor, nefiind posibilă încheierea unui asemenea contract exclusiv în temeiul acestuia, fiind necesară o lege specială care să reglementeze procedura de concesionare, încheierea, executarea şi încetarea lui.
Răspunde