Art. 872 Noul cod civil Exercitarea dreptului de concesiune Dreptul de concesiune Drepturile reale corespunzătoare proprietăţii publice

CAPITOLUL II
Drepturile reale corespunzătoare proprietăţii publice

SECŢIUNEA a 3-a
Dreptul de concesiune

Art. 872

Exercitarea dreptului de concesiune

(1) Concesionarul poate efectua orice acte materiale sau juridice necesare pentru a asigura exploatarea bunului. Cu toate acestea, sub sancţiunea nulităţii absolute, concesionarul nu poate înstrăina şi nici greva bunul dat în concesiune sau, după caz, bunurile destinate ori rezultate din realizarea concesiunii şi care trebuie, potrivit legii sau actului constitutiv, să fie predate concedentului la încetarea, din orice motive, a concesiunii.

(2) Fructele, precum şi, în limitele prevăzute de lege şi în actul de constituire, productele bunului concesionat revin concesionarului.

(3) În toate cazurile, exercitarea dreptului de concesiune este supusă controlului din partea concedentului, în condiţiile legii şi ale contractului de concesiune.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 872 Noul cod civil Exercitarea dreptului de concesiune Dreptul de concesiune Drepturile reale corespunzătoare proprietăţii publice




Silasi Ioan Victor 7.09.2018
Va rog sa-mi comunicati daca noi suntem propietari de drept pentru locurile de veci cumparate in anul 1973 unde a fost inmormantati parintii,detinand Certificat de Mostenitor Notarial pe locurile respective,avem dreptul sa le instrainam la terte persoane interesate,fiindca nu mai locuim in orasul si judetul respectiv.iar in localitatea respectiva ne-au cerut pentru un loc de veci suma ce noi nu le putem suporta,la pensia de"rusine" pe care le primim dupa 40 si 37 ani de serviciu.Noi pentru locurile de veci ce fac obiectul acestei intrebari, din anul 1973 am platit si platim taxele aferente
Citește mai mult intretinerii de catre Cimitirul respectiv.Dupa cate cunosc ,toate actele oficiale cu titlul de Legi sau Hotarari au si articole ce fac exceptii in situatii ca in cazul nostru .Mentionam ca nu dorim sa facem afaceri cu aceste morminte, dar dorim sa fim inmormantati decent si prin recuperarea sumei cheltuita sa obtinem locurile respective si amenajarea lor ca cele detinute in fosta localitate de domiciliu.
Răspunde
nelson denisa 27.01.2014
Legislaţie conexă: art. 52, art. 57 alin. (2) şi art. 65 din O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică (M. Of. nr. 569/2006).

1. întrucât concesionarul dobândeşte dreptul de exploatare a unui bun proprietate publică, el este îndreptăţit să efectueze orice acte (materiale sau juridice) care intră în conţinutul acestui drept. Fără îndoială însă că actele de înstrăinare ori grevare a bunului dat în concesiune depăşesc acest drept, fiind totodată contrare şi regulii inalienabilităţii bunurilor domeniale. în plus însă, sunt nule şi actele de
Citește mai mult înstrăinare ori grevare (ipotecare, gajare) a investiţiilor obligatorii pe care concesionarul trebuie să le facă cu privire la bunul concesionat (şi care, la finalul concesiunii, revin, potrivit contractului, concedentului) ori chiar a bunurilor proprii care fac obiectul unei clauze de preluare.

2. în mod tradiţional, la finalul concesiunii, bunurile aflate în detenţia concesionarului sunt fie bunuri de retur, care trebuie restituite în mod obligatoriu şi gratuit concedentului, fie bunuri proprii (care în mod normal sunt şi deci rămân ale concesionarului). însă nimic nu împiedică cele două părţi ca, cu privire la unele dintre bunurile care intră în această din urmă categorie, să insereze o clauză de preluare (care, ca natură juridică, reprezintă o promisiune unilaterală de vânzare din partea concesionarului), în temeiul căreia, dacă îşi manifestă opţiunea în acest sens, concedentul să poată achiziţiona, la un preţ rezidual, determinabil după anumite criterii prestabilite, unele bunuri proprii, care astfel devin „bunuri de preluare".

3. „Actul de constituire" („actulconstitutiv") este, de regulă, un contract (administrativ)-contractul de concesiune. Nu este exclusă însă nici ideea unui act unilateral (administrativ): bunăoară, potrivit art. 3 pct. 17 din Legea minelor nr. 85/2003, prin licenţă se înţelege „actul juridic prin care se acordă concesionarea/darea în administrare a activităţilor miniere de explorare/exploatare".

4. Este firesc ca fructele bunului concesionat să revină concesionarului, căci nu este de conceput ca exploatarea unui bun să excludă fructele acestuia. Este vorba atât de fructele naturale ori industriale, cât şi de cele civile (chirii, arenzi, dobânzi), cu condiţia să nu fie contraechivalentul unei subconcesionări, interzisă de prevederile art. 51 alin. (3) din O.U.G. nr. 54/2006. în schimb, cu privire la producte, care consumă substanţa bunului domenial, trebuie să existe clauză expresă în contract în sensul că acestea se cuvin concesionarului. De altfel, există concesiuni care, prin însăşi esenţa lor, transmit concesionarului dreptul de a culege productele bunului concesionat (de exemplu, concesiunile miniere).

5. Dreptul de control al concedentului asupra activităţii concesionarului reprezintă, alături de dreptul de modificare unilaterală (art. 53 alin. (1) din O.U.G. nr. 54/2006], respectiv de denunţare unilaterală (art. 57 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 54/2006], una dintre prerogativele exorbitante ale concedentului, care face ca părţile contractului de concesiune să fie inegale juridic, un element specific tuturor contractelor administrative.
Răspunde