Art. 974 Noul cod civil Dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor Soţul supravieţuitor Moştenitorii legali
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Moştenitorii legali
SECŢIUNEA 1
Soţul supravieţuitor
Moştenitorii legali
SECŢIUNEA 1
Soţul supravieţuitor
Art. 974
Dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor
Când nu vine în concurs cu descendenţii defunctului, soţul supravieţuitor moşteneşte, pe lângă cota stabilită potrivit art. 972, mobilierul şi obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinţei comune a soţilor.
| ← Art. 973 Noul cod civil Dreptul de abitaţie al soţului... | Art. 975 Noul cod civil Dreptul de moştenire al descendenţilor... → |
|---|
Tatal meu a cumparat casa inainte de a fi casatorit cu mama si nu este trecuta in actul de vanzare-cumparare iar mama a decedat in urma cu sapte ani .Eu sunt singura fiica iar tatal meu traieste.Intrebarea mea este, trebuie facuta succesiunea dupa mama?Cat la suta ii revine tatalui meu si cat la suta mie.
Va multumesc!
Mama a decedat in urma cu 5 luni de zile, iar eu impreuna cu celalat frate al meu am facut la un notar demersul de acceptare a succesiunii. Noi urmeaza sa venim la mostenire impreuna cu sotul supravietuitor, care nu este tatal nostru natural. Pentru casa in care au locuit mama i-a lasat testament sotului, insa noi dorim sa actionam in instanta reductiunea liberalitatilor. Intrebarea mea este ce cota ne-ar reveni noua, avand in vedere ca in patrimoniul succesoral se mai afla un apartament in tara si o casa in strainatate? Noi am incercat sa ajungem la o intelegere rezonabila cu sotul
Citește mai mult
supravietuitor, insa el doreste sa ramana cu ambele case, iar noua sa ne ramana apartamentul... situatie care noua nu ne convine. Noi am fi dorit sa-i cedam lui proprietate completa pentru casa din strainatate (care are o valoare mult mai mare decat cea din Romania), sa-i lasam uzufructul viager pentru casa din romania, si noi sa avem proprietate nuda aici, si sa pastram si apartamentul.1. Bunurile aparţinând gospodăriei casnice i se cuvin în totalitate soţului supravieţuitor, peste partea sa succesorală, în condiţiile art. 5 din Legea nr. 319/1944, dacă soţul decedat nu a dispus de partea sa din aceste bunuri, înţelegând să-l înlăture prin includerea şi acestor bunuri în masa celorlalte bunuri succesorale [Trib. Suprem, dec. nr. 154/1972, în R.R.D. nr. 11/1972, p. 168).
2. Mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice pot fi testate de soţ, urmând ca, în cazul când prin aceasta se lezează rezerva soţului supravieţuitor, acesta să ceară reducţiunea
Citește mai mult
liberalităţilor făcute prin testament, potrivit art. 2 din Legea nr. 319/1944 [Trib. Cluj, dec. nr. 847/1957, în L.P. nr. 5/1957, p. 921).3. Noţiunea de bun mobil de uz casnic se defineşte atât în raport cu natura bunurilor, cât şi în raport cu circumstanţele de fapt, care dovedesc existenţa unui anumit nivel de viaţă. Când soţia supravieţuitoare şi defunctul au fost intelectuali de aceeaşi profesie, bunurile care au constituit biroul profesional al defunctului nu pot fi considerate ca bunuri aparţinând gospodăriei comune [Trib. Bucureşti, dec. nr. 3109/1956, cu notă de D. Rizeanu, în L.P. nr. 5/1957, p. 607).
4. Chiar dacă soţii au avut gospodării separate, în localităţi diferite, soţul supravieţuitor are dreptul la totalitatea bunurilor care intră în categoria mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice, potrivit destinaţiei lor, indiferent de locul unde ele se aflau în momentul decesului celuilalt soţ [Trib. Suprem, dec. nr. 1248/1971, în Repertoriu 1969-1975, p. 209).
5. Bunurile aparţinând gospodăriei casnice i se cuvin în totalitate soţului supravieţuitor, peste partea sa succesorală, dacă soţul decedat nu a dispus de partea sa din aceste bunuri, înţelegând să-l înlăture pe soţul supravieţuitor, prin includerea şi a acestora în masa celorlalte bunuri succesorale. în speţă, din cuprinsul testamentului rezultă că testatoarea a dispus ca pârâta să moştenească universalitatea bunurilor de uz gospodăresc, manifestându-şi voinţa de exheredare a reclamantului. Această manifestare de voinţă este întărită de însăşi susţinerea cuprinsă în testament, în care s-a consemnat că i s-au pus în vedere dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 319/1944 cu privire la rezerva cuvenită soţului, dar că a insistat în redactarea testamentului în forma de mai sus. în raport de cele arătate, aceste bunuri trebuiau considerate ca fiind exceptate de la dispoziţiile art. 5 al Legii nr. 319/1944 şi să fie incluse în masa succesorală [Trib. Suprem, $. civ., dec. nr. 521/1988, în Dreptul nr. 2/1990, p. 68).
6. în aplicarea art. 5 din Legea nr. 319/1944, pentru determinarea concretă a calităţii la care se referă textul, trebuie luate în considerare fie natura intrinsecă a bunurilor aflate în gospodărie, fie afectaţia dată acestor bunuri. în acest din urmă caz, trebuie avute în vedere condiţiile obişnuite de viaţă ale soţilor, nivelul lor profesional şi cultural, în aşa fel încât, în ipostaza în care
54 soţul supravieţuitor ar veni în concurs cu alte clase de moştenitori în afara descendenţilor, el să nu fie privat de folosinţa unor bunuri care intrau efectiv în gospodăria casnică, modificându-i-se fără o temeinică justificare condiţiile sale de viaţă (Trib. Suprem, dec. nr. 2218/1971, în R.R.D. nr. 8/1972, p. 160).
7. Faptul că, într-o perioadă premergătoare decesului, soţii au trăit despărţiţi nu îl înlătură pe soţul supravieţuitor de la beneficiul prevăzut de art. 5 din Legea nr. 319/1944 cu privire la bunurile ce au aparţinut gospodăriei la data când a încetat traiul în comun. Tot astfel, este lipsit de interes faptul că o parte din bunurile existente în căminul conjugal au aparţinut soţului defunct înainte de căsătorie, deoarece pentru caracterizarea lor ca bunuri ce fac parte din gospodăria casnică este indiferent dacă au fost bunuri proprii sau dobândite de soţi împreună (Trib. Suprem, dec. nr. 1762/1977, în Repertoriu 1975-1980, p. 138).
8. în privinţa dreptului soţului supravieţuitor asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice, legiuitorul a avut în vedere natura şi destinaţia acestor bunuri, urmărindu-se ca soţul supravieţuitor să nu fie privat în mod nejustificat de unele bunuri pe care le-a folosit împreună cu soţul decedat, modificându-i-se condiţiile de viaţă. Nici această prevedere legală nu încalcă dispoziţiile constituţionale, atât timp cât nimic nu îl împiedică pe soţul decedat să fi dispus de cota sa parte din aceste bunuri prin liberalităţi între vii sau pentru cauză de moarte. De asemenea, nu se poate reţine nici încălcarea prevederilor art. 46 din Constituţie, deoarece textele de lege criticate nu aduc atingere dreptului la moştenire. în temeiul acestui drept, orice persoană poate dobândi pe cale succesorală, în condiţiile legii, orice bun. Soţul supravieţuitor vine în concurs cu orice clasă chemată la moştenire şi are dreptul la o parte din moştenire, a cărei întindere variază în funcţie de clasa de moştenitori legali cu care vine în concurs (C.C., dec. nr. 237/2006, M. Of. nr. 268/2006).
9. Bunurile aparţinând gospodăriei casnice se cuvin soţului supravieţuitor, indiferent dacă au fost bunuri comune cu soţul decedat sau bunuri proprii ale acestuia din urmă (Trib. Suprem, dec. nr. 2135/1984, în Repertoriu 1980-1985, p. 124).
10. Dat fiind că în noţiunea de „mobile şi obiecte aparţinând gospodăriei casnice" nu se pot încadra şi bunurile de folosinţă personală ale defunctului (în speţă, hainele), preluarea acestora de către unul dintre succesibilii care, potrivit legii, vin în concurs cu soţul supravieţuitor, unită cu manifestarea pretenţiei sale la inventarierea succesiunii, trebuie considerată a avea valoarea intenţiei de acceptare a succesiunii (Trib. jud. Bistriţa Năsăud, dec. nr. 132/1974, în R.R.D. nr. 3/1975, p. 60).
11. Televizorul şi aparatul de radio, ce fuseseră în folosinţa comună a soţilor, fac parte din cuprinsul noţiunii de mobilier şi obiecte aparţinând gospodăriei casnice la care are drept soţul supravieţuitor, atunci când nu vine în concurs cu descendenţii defunctului, întrucât prin bunuri mobile de uz casnic se înţeleg toate acele bunuri afectate concret şi efectiv folosinţei comune a soţilor, corespunzător nivelului obişnuit de trai al unei familii. Valoarea primelor achitate pentru caz de deces al asiguratului, în cadrul contractului în care este desemnată ca beneficiară soţia supravieţuitoare, va fi considerată ca provenită din averea comună a soţilor, primele fiind plătite în timpul căsătoriei din veniturile rezultate din munca ambilor soţi (Trib. jud. Prahovo, dec. nr. 1714/1969, în R.R.D. nr. 1/1970, p. 181).
12. Nu pot fi considerate mobile şi obiecte aparţinând gospodăriei casnice bunurile privind exercitarea profesiunii (meseriei) defunctului (în speţă, scule de ceasornicărie în valoare de 5.000 lei) (Trib. Hunedoara, dec. civ. nr. 756/1983, în R.R.D. nr. 3/1984, p. 72).
13. Prin mobile şi obiecte aparţinând gospodăriei casnice se înţeleg bunurile care serveau la mobilarea locuinţelor soţilor şi obiectele care, prin natura lor, sunt destinate a servi în cadrul gospodăriei casnice, fiind afectate folosinţei comune a soţilor. Prin urmare, în mod corect instanţa a reţinut că alături de celelalte bunuri incluse în dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor, care nu au fost contestate de recurent, se includ şi maşina de spălat şi casetele video, deoarece maşina de spălat era destinată a folosi în gospodărie, iar casetele video au fost afectate folosinţei comune, neputând fi deci scoase din categoria bunurilor la care se referă art. 5 din Legea nr. 314/1944 (C.A. laşi, dec. civ. nr. 1627/2002, în Jurisprudenţo C.A. laşi 2002, p. 72).
14. Soţului supravieţuitor i se recunoaşte dreptul să moştenească, în afara părţii sale succesorale, mobilele, precum şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice, acestea în totalitate, când nu vine în concurs cu descendenţii, indiferent de cantitatea şi valoarea acestora bunuri. împrejurarea că ele au aparţinut soţului defunct nu este de natură să modifice regimul lor succesoral instituit prin această dispoziţie legală, care nu ţinea seama de provenienţa, ci de destinaţia lor. Pe de altă parte, acesta fiind singurul criteriu ce urmează a fi avut în vedere, este lipsită de relevanţă multitudinea bunurilor, chiar dacă sunt de acelaşi fel, deoarece nu interesează posibilitatea folosirii lor concomitente ca bunuri de uz casnic (Trib. Suprem, dec. nr. 70/1978, în R.R.D. nr. 3/1979, p. 61).
2. Mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice se cuvin soţului supravieţuitor peste cota sa succesorală, din celelalte bunuri, ori de câte ori acesta nu vine în concurs cu descendenţii soţului decedat. Pentru existenţa acestui drept special de moştenire, pe lângă cerinţele generale (să aibă capacitate succesorală, să nu fie nedemn, să aibă vocaţie succesorală, să aibă calitate de soţ),
Citește mai mult
se cere îndeplinirea a două condiţii speciale, respectiv să vină în concurs cu oricare din celelalte clase de moştenitori, în afara clasei I, iar soţul decedat să nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin acte juridice între vii sau pentru cauză de moarte (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 104-135).3. Atunci când soţul supravieţuitorvineîn concurs cu descendenţii defunctului, mobilierul şi obiectele de uz casnic vor intra în masa succesorală. în acest caz, soţul supravieţuitor ar putea primi aceste bunuri, dar nu în temeiul dreptului său special prevăzut de art. 974 NCC, ci numai în cadrul cotei succesorale la care are dreptul (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 554).
4. Dispoziţiile se aplică numai în cazul devoluţiunii legale a moştenirii, nu şi în cazul unei moşteniri testamentare, care priveşte universalitatea bunurilor, dacă soţul supravieţuitor nu a atacat testamentul şi nu a obţinut anularea lui (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 104-135).
5. Trebuie precizat faptul că soţul supravieţuitor are un drept de proprietate asupra unei părţi din bunurile care au fost comune în timpul căsătoriei şi care au avut ca obiect bunuri aparţinând gospodăriei casnice; astfel, numai cealaltă parte, care a aparţinut soţului decedat, intră în masa succesorală. Bunurile proprii ale soţului supravieţuitor, precum şi partea sa din bunurile comune, care au ca obiect bunuri aparţinând gospodăriei casnice, nu intră în masa succesorală (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 104-135).
6. în cazul căsătoriei putative datorită bigamiei, stabilirea drepturilor succesorale ale soţilor supravieţuitori asupra bunurilor aparţinând gospodăriei casnice urmează să se facă în funcţie de afectaţiunea lor concretă folosinţei comune în cadrul menajului casnic (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 104-135).
7. Prin „mobile şi obiecte aparţinând gospodăriei casnice" se înţeleg bunurile care serveau la mobilarea locuinţei soţilor şi obiectele care, prin natura şi afectaţiunea lor, sunt destinate să servească în cadrul gospodăriei casnice şi sunt folosite în comun, corespunzător nivelului obişnuit de trai al soţilor (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 554).
8. în categoria acestor bunuri intră toate bunurile care, prin natura lor, sunt destinate a servi în cadrul gospodăriei casnice şi care au fost folosite de soţi în acest scop, corespunzător nivelului de trai al soţilor, nivelului lor profesional şi cultural; nu pot fi avute în vedere bunurile destinate exercitării profesiei sau meseriei defunctului, nici atunci când soţii au avut aceeaşi profesie sau meserie, bunurile de uz personal, bunurile de lux, cum ar fi bijuteriile, ori bunurile aparţinând gospodăriei ţărăneşti (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 104-135).
9. Intră în această categorie de bunuri: mobilierul, televizorul, obiectele de menaj, aragazul, frigiderul, aspiratorul etc. Pot face parte din această categorie şi bunurile mobile necorporale (de exemplu, creanţa în despăgubire pentru stricăciuni cauzate acestor bunuri) (6. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 554).
10. Nu intră în această categorie: a) bunurile care nu sunt folosite în gospodăria casnică propriu-zisă: autoturismul, pianul, bunurile cu care se exercită profesiunea unuia dintre soţi etc.; b) bunurile care, deşi potrivit naturii lor, ar putea fi folosite în gospodăria casnică, totuşi, nu li s-a dat această afectaţiune, fiind procurate în alt scop (de exemplu, bunuri dobândite pentru a face o investiţie); c) bunurile aparţinând gospodăriei ţărăneşti, precum animale de muncă, unelte specifice gospodăriei ţărăneşti etc. (6. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 554-555).
11. Bunurile proprii (din categoria bunurilor aparţinând gospodăriei casnice) ale soţului decedat fac obiectul acestui drept special de moştenire numai dacă au fost aduse în gospodăria comună şi au fost folosite de soţi (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 555).
12. Nu interesează dacă bunul a fost dobândit cu mijloacele proprii ale soţului defunct sau cu mijloace bunuri comune. Soţul supravieţuitor nu poate opta diferit cu privire la dreptul principal de moştenire şi la cel special, trebuie să fie respectat principiul indivizibilităţii opţiunii succesorale (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 104-135).
13. în ceea ce priveşte natura juridicâ a acestui drept special la moştenire al soţului supravieţuitor, au fost formulate două teorii. în literatura de specialitate, urmată de practica judecătorească, s-a considerat că soţul supravieţuitor culege bunurile prevăzute în art. 5 din Legea nr. 319/1944 în virtutea unui legat (cu titlu particular) prezumat, legea presupunând că defunctul a voit să lase soţului său, peste porţiunea succesorală legală prevăzută de art. 1, mobilierul şi bunurile gospodăriei casnice. Fiind un legat prevăzut de lege, este supus regimului liberalităţilor testamentare. începând cu anul 1968, în practica judecătorească s-a adoptat o altă concepţie. Pornind de la ideea că „în sistemul dreptului nostru succesoral este reglementată numai succesiunea legală şi testamentară, nu şi o a treia formă de devoluţiune succesorală, aceea a legatului prezumat", s-a ajuns la concluzia că dreptul special la moştenire al soţului supravieţuitor este tot un drept de moştenire legalâ, dor afectat de scopul prevăzut de lege, adică având o destinaţie specială.
S-a considerat că, oricât de ingenioasă ar fi teoria legatului prezumat, concepţia adoptată şi elaborată, în liniile sale generale, în practica instanţei supreme după anul 1968 este cea mai justă şi corespunzătoare nevoilor practice. Ea este în armonie cu art. 650 C. civ. 1864, după care „succesiunea se deferă sau prin lege, sau după voinţa omului, prin testament", art. 5 din Legea nr. 319/1944 conferind soţului supravieţuitor dreptul special tot pe cale legală, aşa cum o face şi în privinţa drepturilor prevăzute la art. 1. De altfel, nu ar fi indicat ca soţul supravieţuitor să fie considerat moştenitor legal cu privire la unele bunuri şi moştenitor testamentar cu privire la altele, ştiut fiind că - în principiu - legiuitorul priveşte mai favorabil dobândirea prin moştenirea legală, decât pe cale testamentară. în sfârşit, această concepţie dă satisfacţie mai deplin scopului urmărit de legiuitor, în ipoteza concursului dintre soţul supravieţuitor şi părinţii defunctului, dacă rezerva acestora din urmă nu poate fi satisfăcută din alte bunuri ale moştenirii, în afara celor prevăzute de art. 5 din Legea nr. 319/1944 (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 130-134).
14. Pe cale de consecinţă, mobilierul şi obiectele de uz casnic se cuvin soţului supravieţuitor peste cota sa succesorală. Astfel, în concepţia dreptului special de moştenire legală, soţul supravieţuitor culege aceste bunuri în totalitate, chiar dacă ar fi singurele lăsate de soţul decedat. Precizăm că, prin dispoziţiile art. 974, noul Cod civil a consfinţit susţinerea
53 practicii judecătoreşti, în sensul că dreptul special al soţului supravieţuitor este reglementat ca un drept de moştenire legală, asupra mobilierului şi obiectelor de uz casnic (care au fost afectate folosinţei comune a soţilor) (6. Boroi, L Stdnciulescu, Instituţii, p. 556).
15. Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, care a abrogat Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, interesează implicit şi dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor.
16. în legătură cu succesiunile care cuprind şi bunurile comune ale soţului supravieţuitor, legea lasă, în cadrul procedurii necontencioase notariale, pe seama acordului comoşte-nitorilor delimitarea cotelor de participare ale soţilor la dobândirea bunurilor comune, după care se va proceda la împărţirea patrimoniului, care, bineînţeles, va cuprinde şi partea din bunurile comune.
Mi-a spus un notar ca sotul supravietuitor mosteneste trei sferturi iar unicul copil un sfert.
Nu mai inteleg nimic. Un avocat, mi-a spus ca e tocmai invers.
Care este adevarul, va rog?
Sotul mosteneste 1/4 si copilul 3/4.