Art. 976 Noul cod civil Vocaţia la moştenire a ascendenţilor privilegiaţi şi a colateralilor privilegiaţi Ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi Moştenitorii legali
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Moştenitorii legali
SECŢIUNEA a 3-a
Ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi
Moştenitorii legali
SECŢIUNEA a 3-a
Ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi
Art. 976
Vocaţia la moştenire a ascendenţilor privilegiaţi şi a colateralilor privilegiaţi
(1) Ascendenţii privilegiaţi sunt tatăl şi mama defunctului.
(2) Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul.
(3) Ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi vin la moştenire dacă descendenţii nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni. Dispoziţiile art. 963 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
| ← Art. 975 Noul cod civil Dreptul de moştenire al descendenţilor... | Art. 977 Noul cod civil Împărţirea moştenirii între soţul... → |
|---|
suntem intr-o speta mai deosebita,matusa mea (necasatorita) defuncta de acum 15ani nu a lasat niciun act testamentar,fratele(mort,fara copii) dumneaei a renuntat la casa in favoarea ei.
matusa mea era verisoara cu tata,noi ,nepotii avem drept de proprietate asupra bunurilor defunctei?....multumesc!(la craiova,notarii sustin ca nu avem dreptul la proprietate si ca,mostenitorul va fi statul)
Citește mai mult
succesoral...Sa tineti cont ca , daca parintii dvs. sunt casatoriti(regula e ca sunt...) si nu decedeaza ambii deodata ( doar in accidente...sau prin exceptie decedeaza simultan) - sotul supravietuitor va mosteni si el. In fine - intram in detalii prea complicate...REzumand situatia e cam asa -pe ce aveti contract - fratele dvs. nu are dreptul.....Daca insa contractul suna mai mult a un fel de dezmostenire, sa zicem ca nu precizeaza exact ce bunuri va revin ( sau - parintii dvs. au dobandit intre timp si alte bunuri - prin mostenire, de exemplu ) - atunci fratele dvs. ar avea dreptul la o anumita cota....Daca insa contractul mentioneaza exact ce bunuri primiti in schimbul ingrijirii parintilor acele bunuri nu se impart cu fratele dvs.....ele va vor apartine conform contractului, atunci cand ultimul dintre parinti va deceda....Sora mea a decedat in luna iunie 2016, ea detinea o proprietate de aproximativ 25 ani, cu 3 luni inainte de deces s-a casatorit, care sunt drepturile stului defunctei si care sunt drepturile fratilor (8 frati si doar mama in viata).
Citește mai mult
probabil va referiti la un teren sau constructie adica ,,imobil" in limbaj juridic). Se vor vor imparti toate bunurile atat imobile...cat si mobile ( o masina sa zicem) - cu exceptia bunurilor de uz casnic...care vor apartine sotuluiMai e posibilitatea ca sa nu fiti toti 8(sau 9) frati buni(adica din aceeasi mama si acelasi tata) - caz in care partea fratilor si surorilor care va revine - adica cea de 1/2 (insumand cota totala a fratilor) se va imparti la randul ei in jumatate - Adica - fratii care sunt doar de pe tata (cosangeni...cum li se mai zice) - vor primi in mod egal jumatate din cota de 1/2 (adica un sfert) intre ei
- fratii de pe mama (uterini) - vor imparti in mod egal intre ei celalalt sfert....
-fratii buni(sau drepti...sau primari - nascuti din aceeasi mama si cu acelasi tata )- vor fi socotiti si pe linia materna (deci vor primi parte din ,,sfertul" impartit de fratii de mama) si pe linia paterna.
Presupand ca ati fi 3 frati dupa mama - 3 dupa tata - si 2 doi frati buni cu defuncta - fratii de mama vor primi cate 1/16 , la fel si cei dupa tata (tot 1/16) - asa cum am zis si mai sus - iar fratii ,,buni" ar lua 2/16 (adica 1/8 sau o optime).....
In fine, nu va ametesc prea mult cu cotele astea - e posibil sa nu fie cazul, si sa fiti frati ,,buni"(sau ,,primari" sau ,,drepti" - adica nascuti din aceeasi mama si cu acelasi tata...)
Presupun ca ceea ce va interesa mai mult era daca mosteneste sotul.....defunctei - da mosteneste....!!Singura modalitate ar fi - nulitatea casatoriei....dar acestea sunt cazuri rarisime.....
A trecut un an de cand ati postat....nu uitati ca aveti maximum un an de la deces pentru a accepta mostenirea defunctei !!(cred ca intre timp a trecut termenul...)
Citește mai mult
propietatii. Cui revine acest procent de 5/8 si cum se impart celelalte 3/8 ? Va multumescDar a presupunem ca nu a murit....Deci - in situatia prezentata - fratii- au dreptul sa imparta ( in mod egal sau pe linii...adica cei de mama jumatate- cei dupa tata - cealalta jumatate - cei ,,buni" luand de pe ambele linii -...am scris la o speta mai sus lui Marin IOn - cum se imparte pe linii) - dar presupun ca nu e cazul de frati care sunt doar dupa mama sau doar dupa tata - .....
Mai presupun de asemnea, ca nu exista parintii fratelui socrului dvs. - banuiesc ca sunt decedati.....
Cele 5/8 sunt vacante....adica - pot fi
Citește mai mult
revendicate de stat (daca sotia a murit inainte 01 octombrie 2011)....sau de catre localitatea unde se afla bunurile (daca sotia a murit dupa 01 - 10 - 2011 )Cele 3/8 se impart in mod egal intre frati...daca sunt frati din aceeasi mama si acelasi tata...
2. Ascendenţii privilegiaţi sunt părinţii celui care lasă moştenirea, adică tatăl şi mama, din căsătorie, din afara căsătoriei şi din adopţie (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 85-90).
3. Tatăl şi mama din căsătoria cărora s-a născut
Citește mai mult
cel care lasă moştenirea: potrivit art. 408 NCC, filiaţia faţă de mamă rezultă din faptul naşterii; ea se poate stabili şi prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească; filiaţia faţă de tatăl din căsătorie se stabileşte prin efectul prezumţiei de paternitate.4. Părinţii vor avea vocaţie succesorală şi la moştenirea copilului dintr-o căsătorie declarată nulă sau anulată, fiind irelevant faptul dacă au fost de bună-credinţă sau de rea-cre-dinţă la încheierea acesteia. în ceea ce priveşte relaţiile dintre copii şi părinţi, nulitatea căsătoriei nu produce efecte retroactive, aşa fiind, drepturile succesorale dintre părinţi şi copii rămân neatinse [V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 85-90).
5. Tatăl din afara căsătoriei are vocaţie succesorală în cazul în care s-a stabilit filiaţia potrivit legii. Deoarece vocaţia succesorală a tatălui din afara căsătoriei nu este consacrată expres de Codul civil din 1864 sau de alte acte normative, în trecut, în literatura de specialitate, aceasta era pusă la îndoială. Astfel, în lipsa unei dispoziţii exprese, era interpretată ca fiind voinţa tacită a legiuitorului de a nu admite tatăl din afara căsătoriei la moştenirea lăsată de copilul său mort fără descendenţi. în situaţia în care era stabilită filiaţia copilului din afara căsătoriei de justiţie, atunci acesta nu era îndreptăţit la moştenirea copilului său, întrucât a fost constrâns prin hotărâre judecătorească să-şi îndeplinească îndatoririle de părinte (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 85-90).
6. în prezent, vocaţia succesorală a tatălui din afara căsătoriei la moştenirea lăsată de copilul său mort fără posteritate nu se mai pune la îndoială, fiind reclamată de raporturile de rudenie statornicite între copil şi tatăl său prin stabilirea filiaţiei, de principiul egalităţii dintre sexe şi de principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale legale. Totodată, Codul familiei (art. 106) (art. 500 NCC, n.n.) consacră indirect această soluţie, atunci când prevede, fără a face deosebire între filiaţia din căsătorie sau din afara căsătoriei, că „părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului în afară de dreptul la moştenire şi la întreţinere". Vocaţia succesorală a tatălui din afara căsătoriei ar putea fi pusă la îndoială în situaţia în care stabilirea filiaţiei din afara căsătoriei se face prin recunoaşterea voluntară a copilului de către însuşi tatăl, dacă se dovedeşte că această recunoaştere voluntară s-a făcut cu scopul de a crea tatălui din afara căsătoriei vocaţie succesorală la moştenirea copilului recunoscut. Pe drept cuvânt, în literatura de specialitate s-a subliniat că „dreptul la moştenire trebuie să fie un efect al stabilirii raporturilor de filiaţie, iar nu cauza ei" (V. Stoica, Dreptul Io moştenire, p. 85-90).
7. Filiaţia faţă de tatăl din afara căsătoriei se stabileşte prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească (art. 408 alin. (3) NCC). Paternitatea se prezumă dacă se dovedeşte că pretinsul tată a convieţuit cu mama copilului în perioada timpului legal al concepţiunii (art. 426 alin. (1) NCC).
8. Distincţia dintre adopţia cu efecte depline şi cea cu efecte restrânse a avut suport legal numai până la adoptarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 25/1997 şi ale Legii nr. 87/1998 (azi abrogate). Potrivit art. 451 şi urm. NCC, adopţia este asimilată în totalitate rudeniei fireşti şi deci, în actuala reglementare, adopţia nu mai poate fi decât cu efecte depline. Adopţia cu efecte restrânse rămâne însă în actualitate (cel puţin în materia dreptului de moştenire), întrucât actele juridice încheiate în regimul juridic anterior rămân valabile (tempus regit actum) (G. Boroi, L Stănciulescu, Instituţii, p. 543).
9. în cazul adopţiei cu efecte depline, adoptatul devine rudă cu adoptatorul (şi rudele acestuia) ca şi un copil firesc, iar raporturile cu părinţii fireşti şi alte rude fireşti încetează, astfel că adoptatorul va avea vocaţie succesorală la moştenirea lăsată de cel adoptat. Părinţii fireşti ai adoptatului, indiferent de faptul că sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei, pierd orice vocaţie succesorală la moştenirea lăsată de cel adoptat. Excepţia o reprezintă atunci când unul dintre soţi adoptă cu efecte depline copilul firesc al celuilalt soţ, părintele firesc, care este şi soţul adoptatorului, îşi păstrează vocaţia succesorală la moştenirea copilului (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 85-90).
10. în situaţia în care vin la moştenire doar ascendenţii privilegiaţi ai celui care lasă moştenirea, aceasta se va împărţi în mod egal, în funcţie de numărul ascendenţilor, potrivit principiului egalităţii între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad chemate la moştenire (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 85-90).
11. în cazul adopţiei cu efecte restrânse, adoptatorul vine la moştenire alături de părinţii fireşti (care sunt în viaţă la data deschiderii moştenirii). Deci moştenirea se va împărţi în două, trei sau patru părţi (G. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 546).
12. Ascendenţii privilegiaţi pot veni la moştenire numai în nume propriu, nu şi pe calea reprezentării. Ei nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor. Ei sunt moştenitori rezervatari şi moştenitori sezinari (V Stoica, Dreptul la moştenire, p. 85-90).
13. Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile celui ce lasă moştenirea, precum şi descendenţii acestora până la gradul IV inclusiv (nepoţi şi strănepoţi de frate ori de soră), care vin la moştenire în nume propriu sau prin intermediul reprezentării succesorale. Ei pot fi din aceeaşi căsătorie, din căsătorii diferite, din afara căsătoriei, din adopţia cu efecte depline (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 85-90).
14. în cazul adopţiei cu efecte restrânse, adoptatul şi descendenţii lui nu devin rudă cu rudele adoptatorului, caz în care adoptatul cu efecte restrânse nu va avea vocaţie succesorală, în calitate de colateral privilegiat, la moştenirea lăsată de descendenţii adoptatorului şi, invers, descendenţii adoptatorului nu vor avea vocaţie succesorală la moştenirea lăsată de adoptatul cu efecte restrânse. în acest caz, colateralii privilegiaţi vor fi recrutaţi dintre fraţii şi surorile lui fireşti. în situaţia în care adoptatorul a adoptat mai mulţi copii, prin adopţii cu efecte depline, va opera principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale legale între fraţi şi surori. Dacă toate adopţiile au fost cu efecte restrânse, cei adoptaţi nu vor avea vocaţie succesorală în calitate de colaterali privilegiaţi. Dacă unele adopţii au fost cu efecte depline, iar altele cu efecte restrânse, cel adoptat cu efecte restrânse nu va avea, în calitate de colateral privilegiat, vocaţie succesorală la moştenirea copiilor fireşti şi copiilor din adopţia cu efecte depline ai adoptatorului, după cum nici aceştia nu vor avea vocaţie succesorală la moştenirea lăsată de cel adoptat cu efecte restrânse. în ceea ce priveşte vocaţia succesorală a adoptatului din adopţia cu efecte restrânse la moştenirea lăsată de copiii adoptaţi de părinţii fireşti, deosebim după cum adopţia a fost efectuată cu efecte depline sau cu efecte restrânse. în prima ipoteză, întrucât cel adoptat cu efecte restrânse păstrează legăturile de rudenie cu familia sa firească, acesta, pe de o parte, şi fraţii ori surorile fireşti, precum şi cei adoptaţi cu efecte depline de părinţii săi, pe de altă parte, se vor moşteni reciproc, în calitate de colaterali privilegiaţi, ceea ce nu se întâmplă în cea de a doua ipoteză, în care părinţii fireşti ai adoptatului cu efecte restrânse ar fi efectuat o adopţie cu efecte restrânse (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 85-90).
15. Atât în doctrină, cât şi în jurisprudenţă au apărut controverse în legătură cu modul de transmisiune a succesiunii la care sunt chemaţi ipotetic numai cei doi părinţi, dar posibil un număr foarte mare de colaterali privilegiaţi. Prima controversă a fost provocată de originea raportului de filiaţie şi de definirea drepturilor fraţilor şi surorilor care au fost născuţi din căsătorii şi din părinţi diferiţi sau din aceiaşi părinţi. Fraţii şi surorile născuţi din aceiaşi părinţi au fost consideraţi fraţi buni (germani), fraţii născuţi din acelaşi tată - consângeni, iar fraţii născuţi din aceeaşi mamă - uterini. Cea de a doua controversă a fost provocată de modul de distribuire a succesiunii între anumiţi moştenitori ai aceleiaşi clase, aflaţi în concurs, caz în care s-a aplicat principiul egalităţii în drepturi a succesorilor (R. Petre$cu, Drept succesoral, p. 31).
16. Moştenitorii din clasa a ll-a se numesc privilegiaţi, deoarece înlătură de la moştenire pe ceilalţi ascendenţi şi colaterali, denumiţi ordinari, care fac parte din clasele de moşteniri subsecvente (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 99-100).
17. Alin. (3) teza finală al textului analizat se referă la posibilitatea existenţei moştenitorilor din clasa I, care nu îndeplinesc una sau mai multe condiţii ale dreptului de a moşteni (îndrumar notarial, voi. I, p. 341).
.. sau 1/3 fiecare, cum va e mai usor.
- cotele nu se dau in procente , chiar in cazul in care ati fi dat procentele corecte - insa
,,,,Sotia - 30%, + Parintii - 30%, +Fratii - 30%= 90%""......presupun ca masa succesorala e intotdeauna un intreg - adica 100%.....
Daca impartiti 100% la 3 veti constata cu stupoare ca 1/3=33,3333333%......E o diferenta de 3,333......%....
In interpretarea cu 1/3= 30% => 10% raman ,,nemostenite" >?....nu cred ca vorbim de o parte ,,vacanta" a mostenirii.....
Oricum cotele ( chiar si in procente sunt total eronate ).....ca sa nu mai spun ca...,,l-ati dezmostenit" partial pe bietul
Citește mai mult
copil !! DEscendentii (clasa I) inlatura de la mostenire ascendentii privilegiati (parintii) din clasa II de mostenitori ( art.975 alin.(2) - Cod Civil).Cota sotului supravietuitor e de 1/4 (sau un sfert...daca va vine mai usor) cand vine in concurs cu descendentii ( copilul - ca sa ne intelegem...) - art. 971 alin.(1) lit. a) )....
Vad ca undeva mai sus dati niste citate din autori ca V.Stoica...G.Boroi....PEntru ce dati citatele acelea ??.....Nu ar trebui sa stiti sa le aplicati ....??Induceti lumea in eroare....Va dati seama ???
SArmanii parinti or fi crezut ca mostenesc.......biata sotie se va trezi doar cu un sfert (adica 1/4 sau 25%....) si nu 30% !.....Dvs. v-ar conveni sa va zica cineva ca veti lua salariu 3000 de ron...si sa luati doar 2500 de ron ???
Nu v-ati simti mintit ?? Inselat....frustrat de un drept....???
Daca activul patrimonial net ar fi de 100 000 (de euro sau ron...).....copilului i-ati fi dat doar 30 000...in loc de 75 000 ??
Sunt mai sus persoane care intreaba...dar stiu cotele mai bine decat dvs. ....