Art. 970 Noul cod civil Condiţii Soţul supravieţuitor Moştenitorii legali
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Moştenitorii legali
SECŢIUNEA 1
Soţul supravieţuitor
Moştenitorii legali
SECŢIUNEA 1
Soţul supravieţuitor
Art. 970
Condiţii
Soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat dacă, la data deschiderii moştenirii, nu există o hotărâre de divorţ definitivă.
| ← Art. 969 Noul cod civil Efectul particular al reprezentării... | Art. 971 Noul cod civil Vocaţia la moştenire a soţului... → |
|---|
oate nepotul sotului meu sa ma mosteneasca ? sau:-Poate nepoata sotiei mele sa ma mosteneasca, daca noi nu am avut copii?
1. - proprietatea comuna a sotului supravietuitor si a defunctei asupra a doua imobile;
2.- prorietatea defunctei asupra unui imobil cumparat inainte de casatoria cu al II-lea sot, dar careia i s-a mai construit un etaj in cursul acestei casatorii, fara insa a fi modificata in actele primariei identitatea proprietarului (respectiv defuncta).
Va multumesc anticipat!
Daca nu avem copii , ce anume trebuie sa facem , ca in cazul decesului unuia dintre noi , sotul supravietuitor sa mosteneasca totul . Suntem nevoiti sa facem o asemenea intrebare , pentru ca , pana ce cei 50 de ani pe care ii avem ambii soti , nici o ruda nu ne-a intrebat de sanatate. Iar ceea ce am agonisit a fost , strict , doar munca noastra , a sotilor. De aceea dorim ca numai sotul supravietuitor sa uzufruiasca de munca noastra , comuna .
Multumesc
Citește mai mult
între soţul bărbat sau femeie, între situaţia materială acceptabilă, bună sau precară a acestuia. Legiuitorului de la 1944, în vederea definitivării dispoziţiilor privitoare la soţul supravieţuitor, nu i-au putut scăpa şi sentimentele ce leagă majoritatea soţilor atunci când căsătoria nu apare ca o formă a simulaţiei, ci ea se întemeiază pe relaţiile de afectivitate şi sprijin reciproc, pe bunurile aparţinând gospodăriei casnice şi darurile de nuntă, care cuprind în ele amintirea căminului desfăcut prin deces şi sunt mai mult ca orice legate de viaţa intimă a soţilor. Legea nr. 319/1944 a reprezentat prin instituţia dreptului succesoral o adevărată cucerire, venită să întărească familia şi relaţiile patrimoniale între soţi (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 96-104).2. Pe fond, art. 970-974 NCC au preluat aproape integral dispoziţiile Legii nr. 319/1944 (mult contestată). Codul civil din 2009 (art. 970-974) recunoaşte soţului supravieţuitor trei categorii de drepturi: un drept de moştenire în concurs cu clasele de moştenitori legali sau în lipsa rudelor din cele patru clase; un drept de moştenire special cuprinzând „mobilierul şi obiectele de uz casnic", precum şi un drept temporar de abitaţie asupra locuinţei (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii)
3. Pe lângă drepturile succesorale ce i se cuvin soţului supravieţuitor în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 319/1944 [ale noului Cod civil, n.n.], acesta beneficiază de pe urma soţului defunct şi de anumite drepturi băneşti, potrivit Legii nr. 578/2004. Probabil, legiuitorul nostru pornind de la faptul că, la pensie, veniturile soţului supravieţuitor se diminuează substanţial, întrucât şi puterea de muncă este în scădere în raport cu înaintarea în vârstă, a adoptat o lege prin care asigură lunar soţului supravieţuitor, în anumite condiţii, un ajutor bănesc (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 96-104).
4. Pentru a-l putea moşteni pe defunct, soţul supravieţuitor trebuie să îndeplinească condiţiile generale cerute de lege pentru a moşteni (capacitatea succesorală, să nu fie nedemn etc.), dar şi o condiţie speciala, şi anume: sa aiba calitatea de soţ la data deschiderii moştenirii. Pentru ca soţul supravieţuitor să aibă această calitate, căsătoria trebuie să fie valabil încheiată, adică să fie îndeplinite toate condiţiile de fond şi de formă necesare pentru încheierea ei. Neîndeplinirea oricăreia dintre cerinţele legale pentru încheierea căsătoriei constituie un impediment în sens larg. în cazul încheierii căsătoriei cu nerespectarea dispoziţiilor legale pot interveni, după împrejurări, sancţiuni care sunt de natură diferită -civilă, penală (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 96-104).
5. în cazul în care, anterior deschiderii moştenirii, prin hotărâre judecătorească s-o constatat nulitatea ori s-a pronunţat anularea căsătoriei, problema unor drepturi succesorale nu se mai pune, deoarece calitatea de soţ nu mai există. în caz de nulitate (absolută sau relativă), căsătoria se desfiinţează cu efect retroactiv, chiar dacă hotărârea judecătorească prin care s-a constatat nulitatea sau s-a anulat căsătoria a intervenit ulterior decesului unuia dintre soţi. în mod excepţional, dacă soţul supravieţuitor a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei, nulă sau anulată, el păstrează, până la data când hotărârea instanţei judecătoreşti devine definitivă, situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă (art. 304 NCC, care consacră instituţia căsătoriei putative). Prin urmare, în această situaţie, nepierzând calitatea de soţ pe care o avea la data deschiderii moştenirii, soţul supravieţuitor va veni la moştenirea soţului decedat. în schimb, dacă nu a fost de bună-credinţă, soţul supravieţuitor nu va moşteni, pierzând calitatea de soţ cu efect retroactiv. Evident, dacă moartea unuia dintre soţi intervine după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de desfiinţare a căsătoriei, niciunul dintre soţi (fie şi de bună-credinţă) nu va putea moşteni, întrucât nu are calitatea de soţ (G. Boroi, L. Stanciulescu, Instituţii, p. 551).
6. Nulitatea căsătoriei nu poate fi opusă unei terţe persoane împotriva unui act încheiat anterior de aceasta cu unul dintre soţi, în afară de cazul în care au fost îndeplinite formalităţile de publicitate prevăzute de lege cu privire la acţiunea în constatarea nulităţii ori în anulare sau terţul a cunoscut, pe altă cale, înainte de încheierea actului, cauza de nulitate a căsătoriei [art. 306 alin. (2) NCC).
7. Spre deosebire de situaţia acţiunii de divorţ pendinte la data încetării din viaţă a unuia dintre soţi şi care nu va mai putea continua după producerea morţii - soţul supravieţuitor păstrându-şi dreptul său succesoral - acţiunea în anularea sau nulitatea căsătoriei va putea continua şi după acest eveniment. Aceasta înseamnă, că, în principiu, dacă în intervalul de timp cuprins între data încheierii căsătoriei şi data constatării nulităţii căsătoriei intervine decesul unuia dintre soţi, soţul supravieţuitor nu-l va putea moşteni pe defunct, întrucât pierde cu efect retroactiv calitatea de soţ, cu excepţia cazului soţului de bună-credinţă, care îşi păstrează situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabil încheiată până la data când hotărârea de declarare a nulităţii sau a anulării rămâne irevocabilă [definitivă, în concepţia noului Cod de procedură civilă, n.n.) (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 96-104).
8. în cazul în care căsătoria era desfăcută prin divorţ la data deschiderii moştenirii, fostul soţ al decedatului nu mai are vocaţie succesorală (întrucât a pierdut calitatea de soţ). Potrivit art. 382 alin. (1) NCC, căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea judecătorească a rămas definitivă (6. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 551).
9. Faţă de terţi divorţul produce efecte din momentul la care se face menţiune despre divorţ pe marginea actului de căsătorie (art. 387 NCC).
10. Opozabilitatea faţă de terţi a efectelor patrimoniale ale divorţului, de regulă, nu influenţează pierderea calităţii de moştenitor a fostului soţ. De altfel, terţii (între ei, în primul rând, moştenitorii care, în prezenţa soţului supravieţuitor, ar fi suportat concursul lui sau ar fi fost înlăturaţi de către el de la moştenirea bunurilor gospodăriei casnice) nici nu ar avea interesul să invoce menţinerea acestei calităţi. Nu este exclusă posibilitatea ca terţul de bună-credinţă, care nu a avut cunoştinţă de divorţ şi care a contractat cu fostul soţ înainte de efectuarea menţiunii despre hotărârea de divorţ pe marginea actului de căsătorie, să invoce inopozabilitatea efectelor patrimoniale ale divorţului, în locul mijloacelor de apărare la îndemâna oricărui posesor de bună-credinţă (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 113-114)
11. Conform art. 222 din Legea nr. 71/2011, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, referirea din cuprinsul noului Cod civil la hotărârea definitivă se va înţelege ca fiind făcută la hotărârea irevocabilă.
12. Textul art. 970 NCC se aplică şi în cazul în care nu a fost eliberat un certificat de divorţ în condiţiile art. 382 alin. (3) NCC (îndrumar notarial, voi. I, p. 338).
13. Căsătoria poate înceta fie prin moartea constatată fizic, fie prin moartea declarată judecătoreşte, data morţii fiind cea stabilită în certificatul de deces sau prin sentinţa judecătorească declarativă de moarte. Prin moartea unuia din soţi, partea sa din bunurile comune se transmite succesorilor în cotele determinate de lege. Soţul supravieţuitor va culege din comunitatea de bunuri cota ce i se cuvine nu în calitatea sa de succesor, ci în calitate de codevălmaş (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 96-104).
14. în ceea ce priveşte problema capacităţii succesorale a soţului supravieţuitor în cazul în care soţii sunt fie comorienţi, fie codecedaţi, întrebările fiind: soţii se vor moşteni reciproc?; care îl va moşteni pe celălalt, răspunsul nu poate fi decât acela că, şi în această situaţie, se va aplica regula consacrată în materie, potrivit căreia soţii nu vor avea capacitate succesorală (deci nu se vor putea moşteni unul pe celălalt). în consecinţă, ei vor lăsa două succesiuni distincte, ce vor fi culese de moştenitorii lor legali ori testamentari (6. Boroi, L Stânciulescu, Instituţii, p. 552).
15. Dacă soţul supravieţuitor a avut această calitate la data deschiderii succesiunii, nu are importanţă durata căsătoriei cu defunctul, starea materială sau sexul soţului supravieţuitor, dacă au avut sau nu copii ori dacă convieţuiau la data deschiderii moştenirii sau erau despărţiţi în fapt, indiferent din vina căruia dintre soţi. Aşa cum domiciliul separat al soţilor nu influenţează raporturile patrimoniale dintre soţi în timpul vieţii, acesta nu poate influenţa nici dreptul la moştenire al soţului supravieţuitor după moartea unuia dintre ei. în schimb, convieţuirea a două persoane de sex diferit (concubinajul), oricât de durabilă ar fi fost, nu conferă vocaţie succesorală legală concubinului supravieţuitor (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 112).
O întrebare totuși:
Art. 970 NCC are efect și atunci când nu a existat un partaj între foștii soși?
Exemplu: Tata s-a despărțit de mama mea vitregă în 1988 cu hotărâre definitivă. El a decedat în anul 2007, iar eu am băgat succesiunea în anul 2007 în concureță cu 2 frați numai după tata. Acum a apărut situația că nu ar exista partaj între cei doi și este foarte dificil să găsești dovada că da, sau nu ar fii existat partajul. Din această cauză s-a anunțat ca moștenitoare și fosta sa soție fiind susținută de urmașii ei. De menționat că pământul și și
Citește mai mult
construcțiile făcute și luate în masa succesorală a aparținut cu peste 90 % tatălui meu.CE PUTEȚI SĂ-MI SPUNEȚI ÎN ACEST CAZ? ESTE VALABIL ART. 970 NCC SAU SUNT ȘI ALTE LUCRURI CARE SUNT IMPLICATE AICI?
Cu stimă și multe mulțumiri