Art. 973 Noul cod civil Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor Soţul supravieţuitor Moştenitorii legali
| Comentarii |
|
Moştenitorii legali
SECŢIUNEA 1
Soţul supravieţuitor
Art. 973
Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor
(1) Soţul supravieţuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o altă locuinţă corespunzătoare nevoilor sale beneficiază de un drept de abitaţie asupra casei în care a locuit până la data deschiderii moştenirii, dacă această casă face parte din bunurile moştenirii.
(2) Dreptul de abitaţie este gratuit, inalienabil şi insesizabil.
(3) Oricare dintre moştenitori poate cere fie restrângerea dreptului de abitaţie, dacă locuinţa nu este necesară în întregime soţului supravieţuitor, fie schimbarea obiectului abitaţiei, dacă pune la dispoziţia soţului supravieţuitor o altă locuinţă corespunzătoare.
(4) Dreptul de abitaţie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii moştenirii. Acest drept încetează, chiar înainte de împlinirea termenului de un an, în caz de recăsătorire a soţului supravieţuitor.
(5) Toate litigiile cu privire la dreptul de abitaţie reglementat prin prezentul articol se soluţionează de către instanţa competentă să judece partajul moştenirii, care va hotărî de urgenţă, în camera de consiliu.
| ← Art. 972 Noul cod civil Cota succesorală a soţului... | Art. 974 Noul cod civil Dreptul special de moştenire al... → |
|---|
Mama este intr-o situatie foarte delicata si complicata si in acealsi timp forte periculoasa pentru ea.
Sotul ei de al doilea a decedat, sotul decedat are 4 copii dintr-o casnicie anterioara . A fost facuta succesiunea doar pe parcela de pamant revenind mamei 50% + 1,4 dar nu sa inclus in succesiune si o casuta veche din lut cu o camaruta si o bucatarioara de vara cu o singura intrare . Acum un copil de al decedatului o forteaza si o constrange pe mama ca el vrea si are dreptul ca si comostenitor camaruta sau bucatarioara de vara. Daca mama sta in camaruta nu are cale de acces decat
Citește mai mult
prin bucataria de vara,iar daca mama sta in bucatarie el trebuie sa treaca de fiecare data pe acolo pentru a intra in camera.acum intrebarea mea pentru dumneavoastra -Are drept copilul sau copii decedatului sa locuiasca intr-o camera pana se face partajarea? Tin sa precizez ca am actionat in instanta pentru a se face partajarea cat mai repede dar aceasta actiune dureaza.
Va sunt profund recunoscator daca ma-ti putea ajuta cu un raspuns.
1. Orice litigiu decurgând în legătură cu dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor va fi soluţionat de către instanţa competentă să judece partajul succesoral, în regim de urgenţă şi în camera de consiliu. O astfel de judecată reprezintă o excepţie de la principiul publicităţii şedinţelor de judecată. Desfăşurarea secretă a şedinţei de judecată reprezintă o măsură de protecţie a vieţii private a soţului supravieţuitor, fără a conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în condiţiile în care pronunţarea hotărârii prin care se soluţionează fondul cauzei are loc în
Citește mai mult
şedinţă publică (art. 121 alin. (3) C. proc. civ.). Astfel, nu putem spune că s-ar încălca principiul publicităţii ca premisă a asigurării şi garantării dreptului la un proces echitabil (C.C., dec. nr. 727/2007, M. Of. nr. 681/2007).2. în condiţiile art. 4 din Legea nr. 319/1944, soţul supravieţuitor are un drept de abitaţie temporar numai dacă nu deţine un alt spaţiu de locuit. Dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 319/1944 nu sunt incidente în situaţia în care a trecut mai mult de un an de la momentul deschiderii moştenirii, în condiţiile în care dreptul de abitaţie este consacrat în favoarea soţului supravieţuitor numai timp de un an, socotit din momentul deschiderii moştenirii şi condiţionat de lipsa unei alte locuinţe. Or, pârâta locuieşte efectiv în alt imobil şi mai deţine o cotă-parte de 1/2 dintr-un alt imobil (C.A. Timişoara, s. civ., dec. nr. 217/2002, în B.J.C.P.J. 2002, p. 155-156).
2. Acest drept se naşte în persoana soţului supravieţuitor în momentul deschiderii succesiunii.
3. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor operează indiferent de moştenitorii cu care acesta vine în concurs la moştenire (6. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 557).
4. Soţul supravieţuitor are drept de abitaţie dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) să fi locuit la data
Citește mai mult
deschiderii moştenirii în casa (apartamentul) care formează obiectul dreptului de abitaţie; b) să nu aibă altă locuinţă proprie; c) să nu devină prin moştenire proprietarul exclusiv al locuinţei; astfel, în cazul în care soţul supravieţuitor este unicul moştenitor al defunctului, în calitate de proprietar nu poate avea, în plus, şi un dezmembrământ al aceluiaşi drept de proprietate (neminem res sua servit); d) locuinţa asupra căreia se constituie dreptul de abitaţie să facă parte din masa succesorală, adică să fi aparţinut soţului decedat exclusiv sau în proprietate comună cu alte persoane (6. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 557).5. Nu este necesar ca în momentul deschiderii moştenirii soţul supravieţuitor să fi convieţuit cu defunctul în locuinţa respectivă (M. Eliescu, Moştenirea şi devoluţiunea ei, p. 142).
6. Dacă soţul supravieţuitor moşteneşte locuinţa împreună cu alte persoane (este comoştenitor), dreptul de abitaţie îi va permite să o folosească potrivit necesităţilor, şi nu în raport cu cota-parte dobândită din moştenire (6. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 557).
7. în caz de proprietate comună (în devălmăşie sau pe cote-părţi) dreptul de abitaţie vizează doar partea care a aparţinut defunctului, căci partea proprie a soţului supravieţuitor îi aparţine cu titlu de proprietate, iar asupra cotei-părţi ce aparţine altuia nu poate dobândi niciun drept prin moştenire. Alţi autori consideră că dreptul de abitaţie nu se va naşte în situaţia în care casa de locuit era proprietatea ambilor soţi, pentru că soţul supravieţuitor va continua să locuiască în imobil ca titular al dreptului de proprietate pe cote-părţi asupra casei sau apartamentului. Apreciem că prima opinie ar fi cea corectă, întrucât se poate întâmpla ca partea (cota) soţului supravieţuitor să fie foarte mică, deoarece contribuţia acestuia la dobândirea imobilului a fost mică, iar în ipoteza unui partaj succesoral, înainte de expirarea termenului prevăzut de art. 4 din Legea nr. 319/1944, soţul supravieţuitor să se găsească în situaţia evacuării, dacă locuinţa va fi atribuită altui comoştenitor (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 104-135).
8. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor se va naşte asupra casei (apartamentului) în care soţii şi-au avut domiciliul, neprezentând relevanţă câte construcţii aveau în proprietate în momentul morţii defunctului. De regulă, dovada domiciliului se face cu menţiunile din actul de identitate (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 104-135).
9. Caracterele juridice ale acestui drept sunt următoarele: a) este un drept real, în virtutea căruia soţul supravieţuitor poate să-şi exercite folosinţa asupra casei de locuit, în mod direct şi nemijlocit, fără a mai fi necesară intervenţia unei alte persoane; b) este un drept temporar, recunoscut până la ieşirea din indiviziune a moştenitorilor, dar cel puţin pe timp de un an de la decesul celuilalt soţ sau până la recăsătorirea soţului supravieţuitor; c) este un drept strict personal, adică inalienabil, astfel încât el nu poate fi cedat sau grevat în favoarea unei alte persoane; d) este un drept insesizabil, adică el nu poate fi urmărit de creditorii soţului supravieţuitor; e) este un drept dobândit şi exercitat cu titlu gratuit, în sensul că nu va fi obligat să plătească chirie către moştenitorul căruia i-a revenit casa în urma partajului succesoral (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 104-135).
10. Spre deosebire de abitaţia de drept comun, soţul supravieţuitor nu poate închiria partea din casă pe care nu o locuieşte, dimpotrivă, comoştenitorii pot cere restrângerea dreptului de abitaţie, în cazul când locuinţa nu-i va fi necesară în întregime. Mai mult decât atât, ei au dreptul să procure soţului supravieţuitor locuinţă în altă parte; în caz de neînţelegere între ei va hotărî instanţa [Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 137-138).
11. Deoarece dreptul de abitaţie este strict legat de condiţia personală a soţului supravieţuitor, înstrăinarea dreptului nu este posibilă nici voluntar, nici silit. De aici decurge şi caracterul insesizabil al dreptului de abitaţie (îndrumar notarial, voi. I, p. 339).
12. La alin. (3) al textului analizat s-a introdus conceptul de „schimbare o obiectului abitaţiei". Principalul efect al acestei modificări constă în faptul că nu este suficient ca moştenitorii să pună la dispoziţia soţului, spre folosinţă, orice altă locuinţă, cu orice titlu precar (spre exemplu, închiriere sau comodat). Soţul supravieţuitor se bucură de o protecţie suplimentară, fiind necesar ca moştenitorii să-i confere un drept de abitaţie asupra unei locuinţe corespunzătoare (îndrumar notarial, voi. I, p. 339).
Citește mai mult
art. 572 alin. (2) Cod civil. (3) Comoştenitorii soţului supravieţuitor vor putea cere restrângerea dreptului de abitaţie, în cazul când locuinţa nu va fi necesară în întregime. (4) De asemenea, ei vor avea dreptul de a procura soţului supravieţuitor locuinţă în altă parte. (5) Dacă soţul supravieţuitor şi moştenitorii nu se înţeleg asupra procurării locuinţei sau restrângerii abitaţiei, instanţa competentă a judeca împărţeala averii, va hotărî de urgenţă, în camera de consiliu. (6) Dreptul de abitaţie încetează, dacă soţul supravieţuitor se recăsătoreşte înainte de executarea ieşirii din indiviziune".La alin. (3) s-a introdus conceptul de schimbare a obiectului abitaţiei. Principalul efect al acestei modificări constă în faptul că nu este suficient ca moştenitorii să pună la dispoziţia soţului, spre folosinţă, orice altă locuinţă, cu orice titlu precar (spre exemplu, închiriere sau comodat). Soţul supravieţuitor se bucură de o protecţie suplimentară, fiind necesar
Citește mai mult
ca moştenitorii să-i confere un drept de abitaţie asupra unei locuinţe corespunzătoare.