Art. 982 Noul cod civil Dreptul de moştenire al ascendenţilor ordinari Ascendenţii ordinari Moştenitorii legali

Art. 982

Dreptul de moştenire al ascendenţilor ordinari

(1) Ascendenţii ordinari sunt rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepţia părinţilor acestuia.

(2) Ascendenţii ordinari vin la moştenire dacă descendenţii, ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni. Dispoziţiile art. 964 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(3) Ascendenţii ordinari vin la moştenire în ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.

(4) În concurs cu soţul supravieţuitor, ascendenţii ordinari ai defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună un sfert din moştenire.

(5) Moştenirea sau partea din moştenire cuvenită ascendenţilor ordinari de acelaşi grad se împarte între aceştia în mod egal.

Comentarii despre Art. 982 Noul cod civil Dreptul de moştenire al ascendenţilor ordinari Ascendenţii ordinari Moştenitorii legali

Nandor 30.11.2015

Sotul a murit, imobilul este proprietate comuna, dar fiecare a vandut imobil cumparat inainte de casatorie. Tata sotului traieste, mama este grav bolnava (alzheimer), decedatul are 13 frati. Cine mosteneste si cata parte?

Răspunde

Mititelu Liliana 29.08.2015

Ce drepturi am la moștenire dacă suntem 5 frați 4 sunt și de mamă și de tată iar eu sunt doar de mamă .mamă este proprietară casei .iar fratii mei vor să vândă casă spunând ca eu nu am nici un drept ca nu le port numele.casă a fost dat de la icral pt tatăl vitreg dar după moartea lui mama a cumpărat casă.

Răspunde

Ion Filimon 6.08.2015

1. Dacă defunctul nu are moştenitori din primele două clase sau cei existenţi nu pot (din cauza nedemnităţii ori, în cazul colateralilor privilegiaţi, din cauza exheredării) sau nu vor să vină la moştenire (renunţând la ea), legea cheamă la moştenire pe ascendenţii ordinari, adică ascendenţii defunctului, alţii decât părinţii lui: bunicii, străbunicii etc., fără limită în grad.

2. Ascendenţii ordinari pot fi din căsătorie, din afara căsătoriei sau, în cazul adopţiei cu efecte depline, din rudenia civilă rezultat al adopţiei.

3. Dacă cel care lasă moştenirea a fost adoptat cu efecte restrânse,

Citește mai mult

ascendenţii ordinari se vor recruta dintre rudele sale fireşti.

4. Ascendenţii ordinari sunt chemaţi la moştenire în ordinea gradelor de rudenie (principiul proximităţii gradului de rudenie) - bunicii (rude de gradul II) înlătură de la moştenire pe străbunici (rude de gardul III) etc.

5. între ascendenţii ordinari chemaţi la moştenire (fiind de grad egal) se aplică principiul egalităţii.

6. Dacă, alături de ascendenţii ordinari, la moştenire este chemat şi soţul supravieţuitor al defunctului, se stabileşte - mai întâi - cota ce se cuvine acestuia, restul împărţindu-se între ascendenţii ordinari potrivit celor două principii arătate.

7. în ceea ce priveşte caracterele juridice ale dreptului la moştenire al ascendenţilor ordinari, aceştia pot veni la moştenire numai în nume propriu (nu şi prin reprezentare), nu sunt moştenitori rezervatari şi nici obligaţi la raportul donaţiilor (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 109-110).

8. în reglementarea actuală, ascendenţii ordinari nu mai sunt moştenitori sezinari (art. 1126 NCC).

Răspunde

Ion Filimon 6.08.2015

Reglementarea anterioară:
► C. civ. 1864: „Art. 675. (1) în lipsă de fraţi sau surori sau de descendenţi dintr-înşii şi în lipsă de ascendenţi, succesiunea se dă rudelor colaterale din gradul de rudenie cel mai apropiat. (2) Când sunt mai multe rude colaterale în acelaşi grad, succesiunea se împarte egal între dânsele (C. civ. 663)";
► Legea nr. 319/1944: „Art. 1. Soţul supravieţuitor moşteneşte din averea celuilalt soţ, după cum urmează: (...) d) când vine la succesiune cu ceilalţi ascendenţi sau colaterali până la gradul al IV-lea inclusiv, moşteneşte trei pătrimi".

Răspunde

irina.bianca 11.01.2013

Exemplu pt. alin 4): Dacă la moştenire vine soţul supravieţuitor împreună cu bunicul defunctului (ascendent ordinar de grad II), moştenirea se împarte astfel:

– soţul supravieţuitor primeşte o cotă de 3/4 (trei pătrimi);
– bunicul primeşte o cotă de 1/4 (o pătrime).

Exemplu pt. alin 5): Exemplul 1: Dacă la moştenire vine soţul supravieţuitor împreună cu doi bunici ai defunctului (ascendenţi ordinari de grad II), respectiv un bunic după mamă şi un bunic după tată, moştenirea se împarte astfel:

– soţul supravieţuitor primeşte o cotă de 6/8 (trei pătrimi);
– bunicul matern şi bunicul patern primesc

Citește mai mult

împreună 2/8 (o pătrime), respectiv câte 1/8 (o optime) fiecare.

Exemplul 2: Dacă la moştenire vine soţul supravieţuitor împreună cu patru bunici ai defunctului (ascendenţi ordinari de grad 2), moştenirea se împarte astfel:

– soţul supravieţuitor primeşte o cotă de 12/16 (trei pătrimi);
– bunicii materni şi bunicii paterni primesc împreună 4/16 (o pătr me), respectiv câte 1/16 (o şaisprezecime) fiecare.

Exemplul 3: Dacă la moştenire vine soţul supravieţuitor împreună cu trei bunici ai defunctului (ascendenţi ordinari de grad II), respectiv un bunic după mamă şi doi bunici după tată, moşte nirea se împarte astfel:

– soţul supravieţuitor primeşte o cotă de 9/12 (trei pătrimi);
– bunicul matern şi bunicii paterni primesc restul de 3/12 (o pătrime), respectiv câte 1/12 fiecare.

Precizăm că ascendenţii ordinari de acelaşi grad îşi împart între ei partea de moştenire care le revine în mod egal, indiferent de numărul lor.

Răspunde