Art. 984 Noul cod civil Noţiune şi categorii Dispoziţii preliminare Dispoziţii comune
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Dispoziţii comune
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii preliminare
Dispoziţii comune
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii preliminare
Art. 984
Noţiune şi categorii
(1) Liberalitatea este actul juridic prin care o persoană dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte, în favoarea unei alte persoane.
(2) Nu se pot face liberalităţi decât prin donaţie sau prin legat cuprins în testament.
| ← Art. 983 Noul cod civil Dreptul de moştenire al colateralilor... | Art. 985 Noul cod civil Donaţia Dispoziţii preliminare... → |
|---|
2. Spre deosebire de actele dezinteresate, prin care o persoană procură alteia un folos patrimonial fără a avea loc o micşorare a patrimoniului său şi o mărire corelativă a patrimoniului altuia, în cazul liberalităţilor se produce micşorarea patrimoniului unei persoane corelativ cu mărirea patrimoniului alteia.
3. Liberalităţile pot fi făcute exclusiv prin donaţie sau prin legat cuprins în testament. Ca atare, avem
Citește mai mult
liberalităţi între vii (donaţiile) şi pentru cauză de moarte (morţiş causa -legatele).4. Ori de câte ori dispoziţia cu titlu gratuit este cuprinsă în alt act juridic, ea nu constituie liberalitate.
5. Liberalitatea presupune, esenţial şi obligatoriu, o intenţie liberală. Ca atare, indiferent dacă alte interese (motive determinante ale actului) există sau nu, intenţia liberală nu poate lipsi. Liberalitatea presupune existenţa a două elemente: un element material, economic-diminuarea patrimoniului dispunătorului şi mărirea corelativă a patrimoniului gratificatului, şi un element moral, intenţional - intenţia liberală - animus donandi, animus testandi (I.R. Munteanu, Cauza liberalităţilor, studia.law.ubbcluj.ro/articol.php?articolld=450).
6. Aşa cum s-a remarcat în doctrină, va exista act gratuit de câte ori interesul, material sau moral, există alături de intenţia liberală, de intenţia de a face bine, între motivele determinante ale actului. Atunci când interesul este singurul motiv determinant al actului, adică atunci când „liberalitatea" este făcută exclusiv pentru realizarea interesului, intenţia de a face bine lipseşte în sine, independent de interes. Oricum şi dacă ar exista, ea este doar o consecinţă a acestui interes (I.R. Munteanu, loc. cit.).
7. Esenţial este, deci, ca interesul să nu determine intenţia de a face bine. Ea trebuie să existe alături de interes, şi nu prin el. Pentru a avea o liberalitate, esenţial este ca dispunătorul, deşi poate urmări, spera, realizarea unui interes, să nu condiţioneze existenţa actului de realizarea acestuia, anihilând astfel intenţia liberală (I.R. Munteanu, loc. cit.). S-a afirmat că pot exista situaţii în care un interes, material sau moral, să fie determinant pentru actul în cauză, dar să coexiste cu intenţia liberală. Astfel, bunăoară, o persoană intenţionează să facă un bine şi face o donaţie în favoarea unei biserici. O asemenea donaţie însă nu este făcută oricând, ci cu ocazia unei mari sărbători, astfel încât gestul donatorului să fie omagiat în biserică, în faţa mulţimii, acesta urmând a dobândi astfel popularitate şi stimă, recunoştinţă din partea enoriaşilor. Evident, donatorul urmăreşte şi realizarea unui anumit interes moral, interes care l-a determinat să facă donaţia la momentul respectiv. Totuşi, donatorul nu face actul doar în considerarea avantajului cu pricina, dimpotrivă, chiar în lipsa acestuia actul ar fi existat, deoarece oricum donatorul avea intenţia de a face bine (I.R. Munteanu, loc. cit.).