Art. 1019 Noul Cod de Procedură Civilă Declaraţiile părţilor. Stingerea litigiului Măsuri provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală
| Comentarii |
|
CAPITOLUL IV
Măsuri provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală
Măsuri provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală
Art. 1019
Declaraţiile părţilor. Stingerea litigiului
(1) În cazul în care creditorul declară că a primit plata sumei datorate, instanţa ia act de această împrejurare printr-o încheiere definitivă, prin care se dispune închiderea dosarului.
(2) Când creditorul şi debitorul ajung la o înţelegere asupra plăţii, instanţa ia act de aceasta, pronunţând o hotărâre de expedient, potrivit art. 438.
(3) Hotărârea de expedient este definitivă şi constituie titlu executoriu.
| ← Art. 1018 Noul Cod de Procedură Civilă Citarea părţilor.... | Art. 1020 Noul Cod de Procedură Civilă Contestarea creanţei... → |
|---|
Astfel, în cazul în care creditorul declară că a primit plata sumei datorate, instanţa ia act de această declaraţie printr-o încheiere definitivă, dispunând, în acest fel, închiderea dosarului.
Acest act de dispoziţie al creditorului nu valoreazâ renunţare la judecatâ, întrucât manifestarea sa neechivocă de voinţă are un alt conţinut, ce trebuie valorificat astfel cum
Citește mai mult
a fost exteriorizat. Nu este exclus a se lua act de renunţarea creditorului la judecată, chiar motivată de împrejurarea plăţii debitului, însă doar în prezenţa unei manifestări de voinţă a creditorului în acest sens, clar şi neechivoc exprimate.Actul de dispoziţie al creditorului descris în art. 1019 alin. (1) produce numai efecte procedurale, în mod asemănător cu cele ale renunţării la judecată, deoarece instanţa de judecată nu respinge cererea în fond. Astfel, reclamantul va putea introduce o nouă cerere de chemare în judecată, pentru valorificarea aceluiaşi drept subiectiv, dacă nu a intervenit prescripţia dreptului material la acţiune pentru aceeaşi creanţă.
Pe de altă parte, hotărârea instanţei în cazul din art. 1019 alin. (1) nu este pronunţată în baza recunoaşterii pretenţiilor creditorului, de natura celei prevăzute de art. 436 NCPC, întrucât instanţa nu verifică manifestarea de voinţă a debitorului, ci doar ia act de o declaraţie a creditorului.
2. Tranzacţia părţilor. Hotărârea de expedient. Alineatul (2) al art. 1019 prevede posibilitatea stingerii litigiului şi în baza înţelegerii creditorului şi a debitorului asupra plăţii, caz în care instanţa pronunţă o hotărâre de expedient în condiţiile art. 438 NCPC. Astfel, părţile se pot înfăţişa oricând în cursul judecăţii, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfinţească tranzacţia lor. Dacă părţile se înfăţişează la ziua stabilită pentru judecată, cererea pentru darea hotărârii va putea fi primită chiar de un singur judecător, iar dacă părţile se înfăţişează într-o altă zi, instanţa se va pronunţa în camera de consiliu.
Cu toate că legiuitorul nu face expres referire şi la art. 439, aceste dispoziţii sunt aplicabile, tranzacţia încheindu-se în formă scrisă, urmând a alcătui dispozitivul hotărârii de expedient.
Prin derogare de la dispoziţiile art. 440 NCPC, în procedura ordonanţei de plată hotărârea de expedient este definitivă şi constituie titlu executoriu.