Art. 1023 Noul Cod de Procedură Civilă Cererea în anulare Măsuri provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală
| Comentarii |
|
Măsuri provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală
Art. 1023
Cererea în anulare
(1) Împotriva ordonanţei de plată prevăzute la art. 1.021 alin. (1) şi (2) debitorul poate formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia.
(2) Cererea în anulare poate fi introdusă de creditor împotriva încheierilor prevăzute la art. 1.020 alin. (1) şi (2), precum şi împotriva ordonanţei de plată prevăzute la art. 1.021 alin. (2), în termenul prevăzut la alin. (1).
(3) Prin cererea în anulare se poate invoca numai nerespectarea cerinţelor prevăzute de prezentul titlu pentru emiterea ordonanţei de plată, precum şi, dacă este cazul, cauze de stingere a obligaţiei ulterioare emiterii ordonanţei de plată. Dispoziţiile art. 1.020 se aplică în mod corespunzător.
(4) Cererea în anulare se soluţionează de către instanţa care a pronunţat ordonanţa de plată, în complet format din 2 judecători.
(5) Cererea în anulare nu suspendă executarea. Suspendarea va putea fi însă încuviinţată, la cererea debitorului, numai cu dare de cauţiune, al cărei cuantum va fi fixat de instanţă.
(6) Dacă instanţa învestită admite, în tot sau în parte, cererea în anulare, aceasta va anula ordonanţa, în tot sau, după caz, în parte, pronunţând o hotărâre definitivă. Prevederile art. 1.020 alin. (3) şi ale art. 1.021 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(7) În cazurile prevăzute la alin. (2), dacă instanţa învestită admite cererea în anulare, va pronunţa o hotărâre definitivă prin care va emite ordonanţa de plată, dispoziţiile art. 1.021 aplicându-se în mod corespunzător.
(8) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este definitivă.
| ← Art. 1022 Noul Cod de Procedură Civilă Durata procedurii... | Art. 1024 Noul Cod de Procedură Civilă Titlul executoriu... → |
|---|
Spre deosebire de O.U.G. nr. 119/2007, care se referea doar la debitor, ca titular al cererii în anulare, în ipoteza admiterii totale sau parţiale a pretenţiilor creditorului, noul cod, pe lângă această ipoteză, prevede expres posibilitatea atacării ordonanţei de plată şi de către creditor, în
Citește mai mult
cazul emiterii ordonanţei de plată doar pentru o parte dintre pretenţiile sale.De asemenea, acoperind lacunele reglementării anterioare, codul permite creditorului să formuleze cerere în anulare şi împotriva încheierilor de respingere a cererii în cazurile prevăzute de art. 1020 alin. (1) şi (2), când instanţa constată că cererea este neîntemeiată în totalitate ori când dovezile presupuse de analiza apărărilor de fond ale debitorului exced limitelor probatoriului compatibil cu această procedură specială.
în toate cazurile, termenul de formulare a cererii în anulare este de 10 zile, care curge diferit, în funcţie de ipotezele posibile. Astfel, atunci când se atacă însăşi ordonanţa de plată, indiferent de titularul cererii în anulare, termenul de declarare a căii de atac se calculează de la data înmânării ordonanţei, dacă titularul cererii în anulare a fost prezent la pronunţare, sau de la data comunicării acesteia.
în cazul încheierilor prevăzute la art. 1020 alin. (1) şi (2), dat fiind că ele nu se înmânează părţilor, chiar dacă au fost prezente la pronunţare, termenul de 10 zile nu poate curge decât de la data comunicării fiecăreia dintre încheierile respective.
2. Timbrarea cererii. în absenţa unei dispoziţii exprese în Legea taxelor judiciare de timbru nr. 146/1997 referitoare la cererea în anulare, aceasta se timbrează, pentru identitate de raţiune, în condiţiile prevăzute de art. 11 din acest act normativ, fiind vorba despre o cale de atac, respectiv cu jumâtote din suma datorata pentru cererea privind ordonanţa de plata.
3. Competenţa de soluţionare a cererii şi compunerea completului de judecată.
Cererea în anulare se soluţionează de către instanţa care a pronunţat ordonanţa de plată. Chiar dacă nu se precizează expres, pentru identitate de raţiune, aceeaşi instanţă se pronunţă şi asupra legalităţii şi temeiniciei încheierilor de respingere a cererii creditorului, în cazurile din art. 1020 alin. (1) şi (2).
Cererea în anulare se soluţionează în complet format din 2 judecători. Eventuala participare a unuia dintre aceştia în completul care s-a pronunţat asupra cererii privind ordonanţa de plată nu este menţionată expres printre situaţiile de incompatibilitate absolută enumerate în art. 41 NCPC, însă ar putea fi incidenţă situaţia de incompatibilitate descrisă în art. 42, exprimându-şi anterior părerea cu privire la soluţie în cauza pe care a fost desemnat să o judece.
4. Judecata cererii. Cererea în anulare este concepută drept o cale de atac de reformare, devolutivă, deoarece este posibilă rejudecarea cauzei sub toate aspectele, în fapt şi în drept, verificându-se modul de aplicare de către instanţa care a soluţionat cererea privind ordonanţa de plată a oricăreia dintre dispoziţiile art. 1013-1022 NCPC, după cum rezultă din art. 1023 alin. (3). Referirea la art. 1020 este relevantă în acest sens, urmând a se proceda la reevaluarea probatoriului administrat, în măsura în care debitorul a contestat creanţa şi chiar dacă nu a contestat-o expres (fiind suficient că nu a recunoscut creanţa în faţa instanţei, prin exprimarea neechivocă a voinţei în acest sens).
împrejurarea că cererea în anulare se soluţionează de către aceeaşi instanţă care s-a pronunţat asupra cererii privind ordonanţa de plată nu conduce la concluzia că această cale de atac ar fi de retractare, şi nu de reformare, fiind relevant, pentru determinarea naturii acesteia, că are loc o rejudecare a cauzei în fond.
Legiuitorul prevede expres posibilitatea invocării, drept motive de anulare a hotărârii, şi a unor cauze de stingere a obligaţiei ulterioare emiterii ordonanţei de plată.
5. Suspendarea executării. Cererea în anulare nu are caracter suspensiv de executare, însă suspendarea executării ordonanţei poate fi solicitată şi încuviinţată sub condiţia achitârii unei cauţiuni, al cărei cuantum va fi fixat de instanţă. Doar debitorul poate formula o asemenea solicitare, ordonanţa de plată fiind executorie doar în situaţiile de admitere, în tot sau în parte, a pretenţiilor creditorului.
în ceea ce priveşte cuantumul cauţiunii şi procedura de stabilire a acesteia, în absenţa unor dispoziţii exprese, sunt aplicabile normele de drept comun în materie, prevăzute de art. 1056-1063 NCPC.
6. Hotărârea. Dacă instanţa apreciază că cererea în anulare este întemeiată, o va admite şi va anula ordonanţa, în tot sau, după caz, în parte, procedând la rejudecarea cererii privind ordonanţa de plată. Oricare dintre soluţiile preconizate în art. 1020 şi art. 1021 este posibilă, aceste dispoziţii legale aplicându-se în mod corespunzător.
Hotărârea pronunţată este definitivă, indiferent dacă prin aceasta s-a emis o ordonanţă de plată ori s-a respins cererea în anulare. Dacă s-a emis ordonanţa de plată, dispoziţiile art. 1021 sunt întru totul aplicabile.