Art. 1084 Noul Cod de Procedură Civilă Scutirea de cauţiunea judiciară Capacitatea şi drepturile părţilor în proces

Noul Cod de Procedură Civilă - Legea nr. 134/2010
CAPITOLUL I
Capacitatea şi drepturile părţilor în proces

Art. 1084

Scutirea de cauţiunea judiciară

Sub condiţia reciprocităţii, reclamantul, cetăţean străin sau persoană juridică de naţionalitate străină, nu poate fi ţinut să depună cauţiune sau obligat la vreo altă garanţie pentru motivul că este străin sau nu are domiciliul ori sediul în România.

← Art. 1083 Noul Cod de Procedură Civilă Condiţia străinului...  Art. 1085 Noul Cod de Procedură Civilă Curator special... →

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1084 Noul Cod de Procedură Civilă Scutirea de cauţiunea judiciară Capacitatea şi drepturile părţilor în proces




Dana Prodigean 29.07.2014
în trecut, lipsa unui cadru convenţional internaţional lărgit, aşa cum există în prezent, care să permită recunoaşterea şi executarea reciprocă a hotărârilor, a determinat instituirea obligaţiei străinului de a achita o garanţie, în cazul în care participa într-un proces. Astfel, cealaltă parte avea posibilitatea de a-şi recupera cheltuielile ocazionate în proces. în Codul de procedură civilă de la 1865 întâlneam dispoziţiile art. 106-107, care ulterior au fost eliminate ca urmare a aderării României la Convenţia privitoare la unele chestiuni de procedură civilă, încheiată la 17 iulie 1905 la
Citește mai mult Haga, care scuteau părţile de la această plată.

Scopul depunerii cauţiunii este acela de acoperire la nevoie a cheltuielilor pârâtului, iar nu a taxei de timbru. Mai ales în cazul sumelor mici, pârâtul nu ar putea să şi le recupereze în mod rezonabil prin deschiderea unui proces la domiciliul reclamantului.

Scutirea nu este însă totală, străinul fiind obligat la depunerea oricăror alte cauţiuni, întocmai ca şi cetăţenii români sau persoanele juridice române.

în completarea dispoziţiei de faţă, art. 31 alin. (2) din Legea nr. 189/2003 prevede că regula scutirii se aplică şi în cazul cauţiunii cerute pentru garantarea cheltuielilor de judecată.

Numeroase convenţii, în special cele bilaterale, în materia asistenţei judiciare internaţionale consacră această egalitate de tratament. Astfel, ceea ce în trecut era regula, în prezent constituie excepţia.

în cazul inexistenţei reciprocităţii, reclamantului, căci la el se referă dispoziţia de faţă, i se percepe o sumă care să acopere cheltuielile de judecată ale pârâtului. Estimarea cuantumului acestor sume este în orice caz destul de dificil de făcut. De asemenea, în contextul actual, credem că nu mai poate fi vorba şi de acoperirea eventualelor prejudicii suferite de pârât prin introducerea cu rea-credinţă a unor cereri. Trebuie reţinut însă că, dacă străinul are domiciliul sau sediul în România, din nou nu se ridică problema depunerii cauţiunii. Rămâne discutabil cazul în care şi-a ales domiciliul procesual în România. în orice caz, dată fiind scăderea importanţei condiţiei reciprocităţii, eliminarea sa din text ar fi binevenită.
Răspunde