Art. 148 Noul Cod de Procedură Civilă Condiţiile generale Forma cererilor
| Comentarii |
|
Forma cererilor
Art. 148
Condiţiile generale
(1) Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
(2) Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanţelor judecătoreşti pot fi formulate şi prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.
(3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul în care prezentul cod prevede condiţia formei scrise a susţinerilor, apărărilor sau a concluziilor părţilor ori a altor acte de procedură adresate instanţelor judecătoreşti.
(4) În cazurile anume prevăzute de lege, cererile făcute în şedinţă, la orice instanţă, se pot formula şi oral, făcându-se menţiune despre aceasta în încheiere.
(5) Dacă, din orice motive, cererea nu poate fi semnată la termenul când a fost depusă sau, după caz, la primul termen ce urmează, judecătorul va stabili identitatea părţii prin unul dintre mijloacele prevăzute de lege, îi va citi conţinutul cererii şi îi va lua consimţământul cu privire la aceasta. Despre toate acestea se va face menţiune în încheiere.
(6) Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel.
| ← Art. 147 Noul Cod de Procedură Civilă Delegarea instanţei... | Art. 149 Noul Cod de Procedură Civilă Numărul de exemplare... → |
|---|
Cererea este mijlocul procedural prin care o persoană solicită concursul instanţei în vederea ocrotirii drepturilor şi intereselor sale legitime (cererea de chemare în judecată iniţială, prin care se declanşează procesul civil, cereri adiţionale, cereri incidentale, diverse alte cereri formulate de părţi în cursul procesului etc.).
Regula în privinţa formei cererilor adresate instanţei de judecată o reprezintă
Citește mai mult
forma scrisă sau forma înscrisului sub semnătură electronică, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru acesta.Ca atare, în măsura în care, spre exemplu, reclamantul îşi modifică verbal cererea de chemare în judecată sub aspectul cadrului procesual pasiv, instanţa nu va lua act de modificarea acţiunii şi nu va dispune citarea pârâţilor indicaţi oral, ci îi va pune în vedere reclamantului să formuleze această cerere adiţională în scris, iar numai după complinirea acestei cerinţe va lua act de modificarea acţiunii, considerându-se legal învestită cu soluţionarea sa.
2. Excepţia. Cererea formulată oral. Prin excepţie, numai în situaţiile expres prevăzute de lege, cererile făcute în şedinţă se pot formula şi oral, făcându-se menţiune despre aceasta în încheiere.
O atare excepţie este conţinută, de pildă, în art. 204 alin. (2) NCPC, potrivit căruia nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute în instanţă când se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii, reclamantul măreşte sau micşorează cuantumul obiectului cererii, se solicită contravaloarea obiectului cererii pierdut sau pierit în cursul procesului sau se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă.
3. Cererea în formă electronică. în ceea ce priveşte semnătura electronică, aceasta este reglementată de Legea nr. 455/2001.
Potrivit art. 4 pct. 2 din lege, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.
Sub aspectul regimului juridic, art. 5 din lege prevede că înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Potrivit art. 9 alin. (1) din lege, partea care invocă înaintea instanţei o semnătură electronică extinsă trebuie să probeze că aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 4. Semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumată a îndeplini condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 4, prin raportare la alin. (2) al aceluiaşi articol.
Forma înscrisului electronic este aplicabilă în mod corespunzător şi în cazul în care codul prevede condiţia formei scrise a susţinerilor, apărărilor sau a concluziilor părţilor ori a altor acte de procedură adresate instanţelor judecătoreşti.
4. Conţinutul cererii. Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să cuprindă următoarele elemente:
a) instanţa căreia îi este adresată. Obligaţia indicării instanţei nu are în vedere şi îndatorirea părţii de a individualiza secţia corespunzătoare din cadrul instanţei respective căreia îi este adresată, însă, în măsura în care cererea este formulată în cadrul unui proces început, caz în care este cunoscută şi secţia căreia i s-a repartizat dosarul spre soluţionare, specificarea acesteia este utilă pentru facilitarea ataşării cererii la dosar (observaţia fiind oportună evident în situaţia în care în instanţa respectivă sunt organizate secţii specializate). Dacă însă actul de procedură este reprezentat de o cerere de chemare în judecată, în ipoteza în care instanţa sesizată cu soluţionarea sa are mai multe secţii cu aceeaşi specializare, partea nu poate cunoaşte de la momentul redactării cererii secţia căreia i se va repartiza spre soluţionare dosarul format în urma cererii sale. Indicarea specializării secţiei poate însă ajuta la repartizarea cauzei;
b) numele, prenumele, domiciliul sou reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax sau altele asemenea.
Prin urmare, persoanele fizice trebuie să indice numele şi prenumele lor complete, cu care figurează în actele de stare civilă, iar nu pseudonime, nume de scenă etc. Totodată, persoanele fizice trebuie să specifice domiciliul menţionat în actul de identitate sau, dacă locuiesc la altă adresă decât cea indicată în acesta, reşedinţa ori adresa la care locuiesc în fapt, aceasta din urmă având relevanţă juridică în planul dreptului procesual prin prisma citării şi a comunicării actelor de procedură, precum şi a stabilirii competenţei de soluţionare a cauzei. în măsura în care există astfel de date, pentru uşurinţa transmiterii anumitor informaţii între părţi şi instanţă este utilă indicarea adresei electronice (e-mail), a numărului de telefon, de fax sau alte asemenea.
Persoanele juridice vor menţiona denumirea lor completă şi sediul cu care figurează înscrise în registrul comerţului sau în alte registre destinate evidenţei persoanelor juridice.
Entităţile fără personalitate juridică vor indica denumirea şi sediul lor trecute în actul de constituire;
c) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor părţilor, dacă este cazul. De asemenea, în măsura în care partea îşi alege domiciliul sau sediul procesual la domiciliul sau reşedinţa reprezentantului, acest fapt trebuie specificat în mod expres;
d) obiectul şi valoarea pretenţiei, dacă este cazul. Obiectul cererii desemnează pretenţia concretă dedusă judecăţii. în măsura în care aceasta este evaluabilă în bani, o atare valoare trebuie specificată, prezentând importanţă juridică sub aspectul stabilirii competenţei şi a căii de atac, a determinării, dacă este cazul, a cuantumului taxelor judiciare de timbru, precum şi a admisibilităţii unor mijloace de probă;
e) motivele cererii. Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie motivată, art. 148 alin. (1) NCPC nespecificând în mod expres, astfel cum face art. 194 lit. d) NCPC în privinţa cererii de chemare în judecată, faptul că trebuie arătate atât motivele de fapt, cât şi cele de drept. Apreciem însă că, în cazul oricărei cereri adresate instanţei, motivarea în fapt ar trebui dublată de o motivare în drept, pentru a reliefa caracterul legal al pretenţiei formulate.
Este de menţionat că art. 82 alin. (1) CPC 1865 nu prevedea printre elementele obligatorii ale cererii şi motivarea sa, ci numai indicarea obiectului, completarea legislativă intervenită fiind una benefică pentru înţelegerea pretenţiei formulate, conferindu-i un plus de exactitate, pentru a evita riscul interpretării sale de către instanţă în dezacord cu voinţa reală a părţilor;
f) semnătura. Acest element are semnificaţia însuşirii conţinutului cererii de către titularul său. Dacă, din orice motive (boală, vârstă înaintată etc.), cererea nu poate fi semnată la termenul când a fost depusă sau, după caz, la primul termen ce urmează, judecătorul va stabili identitatea părţii prin unul dintre mijloacele prevăzute de lege, îi va citi conţinutul cererii şi îi va lua consimţământul cu privire la aceasta. Despre toate acestea se va face menţiune în încheiere.
Invocarea excepţiei nulităţii cererii decurgând din lipsa semnăturii părţii poate fi făcută din oficiu de către instanţă, constituind o excepţie de ordine publică.
5. Sancţiune. Apreciem că nerespectarea cerinţelor menţionate anterior cu privire la elementele obligatorii ale unei cereri adresate instanţei judecătoreşti atrage nulitatea acesteia, în condiţiile art. 175 alin. (1) NCPC care reglementează nulitatea condiţionată, potrivit căruia actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acestuia.
6. Timbrarea. Regula este aceea că cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse plăţii taxelor judiciare de timbru, potrivit Legii nr. 146/1997 şi a O.G. nr. 32/2005, excepţiile urmând a fi expres prevăzute de lege.
Dovada achitării taxelor judiciare de timbru se va ataşa la dosar în original, în vederea anulării sale de către judecător, pentru a se evita riscul folosirii acesteia de către parte şi într-un alt dosar.