Art. 238 Noul Cod de Procedură Civilă Estimarea duratei cercetării procesului Dispoziţii comune Judecata
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Judecata
SUBSECŢIUNEA 1
Dispoziţii comune
Judecata
SUBSECŢIUNEA 1
Dispoziţii comune
Art. 238
Estimarea duratei cercetării procesului
(1) La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere.
(2) Pentru motive temeinice, ascultând părţile, judecătorul va putea reconsidera durata prevăzută la alin. (1).
| ← Art. 237 Noul Cod de Procedură Civilă Scopul şi conţinutul... | Art. 239 Noul Cod de Procedură Civilă Alegerea procedurii de... → |
|---|
Am fost casatorita si inpreuna cu primul sot avem un copil minor,am dat la divort si apoi lam decazut de drepturile parintesti.Am câştigat judecata si mia venit pe adresa data o hotărîre in numele legii.Nu demult mam căsătorit a 2 oara si vreau sa trec in familia de al 2 lea sot si daca e posibil dupa hotărîrea in numele legii trimisa de la judecata pot ca sa schimb familie a minorului in familia sotul de al 2-lea....
Ascultarea părţilor nu are o semnificaţie procesuală specială pentru părţi, aceasta putând fi realizată prin ascultarea părţilor prezente
Citește mai mult
sau a reprezentanţilor acestora, putând fi luate în considerare şi consemnările scrise pe care acestea le înaintează prin note sau concluzii scrise la dosar.Părţile sunt ascultate asupra tuturor circumstanţelor care pot permite judecătorului să estimeze durata cercetării procesului, respectiv asupra „împrejurărilor cauzei".
2. Estimarea duratei cercetării procesului. Sunt determinante în estimarea duratei cercetării procesului anumite elemente obiective (natura pricinii, complexitatea raportului juridic dedus judecăţii, existenţa anumitor termene legale sau proceduri speciale de soluţionare a pricinii, stadiul procedurii - prima instanţă, căi de atac), dar şi elemente subiective (disponibilitatea declarată a părţilor la efectuarea de tranzacţii judiciare, disponibilitatea părţilor de a administra probele nemijlocit în faţa instanţei prin avocaţi etc.).
Deliberând asupra acestor împrejurări relevante estimate de la caz la caz, instanţa va stabili durata probabilă a procesului, având permanent în vedere asigurarea celerităţii sale.
Durata estimată a cercetării procesului este consemnată în încheiere premergătoare, care are caracter preparatoriu, potrivit art. 235 NCPC.
Estimarea acestei durate nu este propriu-zis o măsură cu caracter procesual, ci are scopul de o garanta previzibilitatea procesului, sub toate aspectele sale.
Cu toate acestea, magistratul are o obligaţie generala de a încerca respectarea termenului asupra căruia a deliberat, în lipsa acestei obligaţii estimarea duratei cercetării procesului fiind lipsită de semnificaţie sau superfluă. Această obligaţie va presupune în anumite situaţii ca termenele fixate pentru judecată să fie scurte, chiar de la o zi la alta, să impună părţilor sau altor participanţi îndatoriri procesuale urmărind respectarea acestora, să asigure încunoştinţarea părţilor sau a participanţilor prin mijloace de comunicare rapidă etc.
Aceste măsuri nu sunt pe deplin noi, ele sunt reglementate prin art. 241 NCPC, reprezentând o reluare a dispoziţiilor art. 1321 CPC 1865 în care au fost introduse prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor. însă, spre deosebire de reglementarea anterioară, estimarea duratei procesului nu mai reprezintă pentru judecători doar o posibilitate; în încercarea de a respecta efectiv durata estimată a procesului, ei vor avea obligaţia de a recurge la asemenea măsuri judiciare.
Chiar dacă nerespectarea duratei estimate din culpa instanţei nu este expres sancţionată, modul în care instanţa îşi îndeplineşte această obligaţie poate fi verificat prin contestaţia părţii cu privire la tergiversarea procesului, în care părţile sau procurorul pot pune în discuţie maniera în care instanţa a urmărit respectarea oricăreia dintre măsurile enumerate la alin. (2) al art. 522 NCPCtlJ.
3. Reconsiderarea duratei estimate a procesului. Durata estimată a procesului poate fi reconsiderată, după ascultarea părţilor, pentru motive temeinice. Ele trebuie să reprezinte o reconsiderare întemeiată a premiselor iniţiale care au fost modificate, fie din motive obiective, fie din motive care ţin de conduita părţilor în proces.
întrucât credem că prin această instituţie legiuitorul a intenţionat garantarea termenelor maximale, reconsiderarea duratei procesului în condiţiile alin. (2) al art. 238 NCPC nu se impune decât în situaţia prelungirii duratei iniţial estimate, şi nu ori de câte ori, datorită unor împrejurări excepţionale, durata procesului se reduce (soluţionarea cauzei în baza unei excepţii dirimante, finalizarea procesului prin renunţare sau tranzacţie etc.), ceea ce reprezintă pentru părţi un avantaj.