Art. 240 Noul Cod de Procedură Civilă Locul cercetării procesului Dispoziţii comune Judecata

Art. XII din Legea nr. 2/2013, din cadrul măsurilor tranzitorii pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, a stabilit că dispoziţiile acestuia privind cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016.

în acelaşi sens, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a legii şi până la data de 31 decembrie 2015, cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului se desfăşoară în şedinţă publică, dacă legea nu prevede altfel.

Având în vedere că aceste

Citește mai mult

măsuri tranzitorii continuă vechea procedură de judecată a proceselor în şedinţă publică, cu excepţia cererilor pentru care legea prevede expres că judecata va avea loc în camera de consiliu, aspecte faţă de care nu se impune în mod special să aducem precizări şi comentarii, toate dezvoltările ulterioare urmează să aibă în vedere elementele de noutate aduse de această dispoziţie, independent de data la care îşi vor vedea în mod efectiv aplicarea.

Deşi denumirea marginală a textului induce ideea că se stabileşte locul în care cercetarea procesului va avea loc, legiuitorul adaugă şi condiţia ca, pe lângă nemijlocirea cercetării acestuia de către magistrat în camera de consiliu, procedura să se desfăşoare şi cu citarea părţilor.

Desigur, trebuie să considerăm că regula citării părţilor la judecată rămâne incidenţă în condiţiile art. 153 alin. (1) NCPC, adică ori de câte ori legea nu dispune altfel. Chiar dacă textul analizat nu este o normă cu caracter derogator, ci reeditează reguli generale ale judecării unei cauze, legiuitorul a făcut în special trimitere la menţinerea, în faza cercetării procesului, a dispoziţiilor art. 154 NCPC, text referitor la comunicarea citaţiilor şi a actelor de procedura.

Noile dispoziţii procesuale aduc în faza cercetării procesului o modificare de substanţă, referitoare la regula cercetării judecătoreşti în camera de consiliu, modificare care, dincolo de incompatibilitatea aparentă cu principiul constituţional al publicităţii dezbaterilor în şedinţele de judecată, stabilit în art. 127 din Constituţia României111, cât şi cu dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 304/2004, republicată, ori cu cele ale art. 17 NCPC, nu lasă să se întrevadă funcţia lor imediată.

Reamintim, în acelaşi context, şi că în repetate rânduri Curtea de la Strasbourg a reţinut că publicitatea şedinţei de judecata reprezintă atât un mijloc de menţinere a încrederii cetăţenilor în justiţie, cât şi un mijloc de garantare a acestora împotriva abuzurilor ce s-ar putea produce în şedinţe secrete, în timp ce nepublicitatea trebuie cântărită de la caz la caz, fiind şi situaţii în care anumite circumstanţe excepţionale permit evaluarea dosarului în dezbateri cu caracter nepublic12).

Astfel, în prima instanţă, cercetarea judecătorească se desfăşoară în faţa judecătorului, în camera de consiliu, însă publicitatea şedinţei se reia după terminarea cercetării judecătoreşti, cu excepţia situaţiei în care părţile sunt de acord ca dezbaterile sâ continue tot în camera de consiliu, în condiţiile art. 244 alin. (3) şi (4) NCPC.

Regula efectuării cercetării judecătoreşti în şedinţă publică, dacă o astfel de cercetare este necesară, este restabilită însă în caile de atac, potrivit alin. (2) al art. 240 NCPC. Menţionăm că legiuitorul nu distinge după natura căilor de atac, ceea ce permite interpretarea că reglementarea vizează toate căile de atac.

Nerespectarea dispoziţiilor legale privitoare la nepublicitatea cercetării procesului atrage nulitatea, în condiţiile art. 176 pct. 6 NCPC.