Art. 304 Noul Cod de Procedură Civilă Denunţarea înscrisului ca fals Probele Judecata
| Comentarii |
|
Judecata
SUBSECŢIUNEA a 3-a
Probele
Art. 304
Denunţarea înscrisului ca fals
(1) Dacă cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces una dintre părţi declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate motivele pe care se sprijină.
(2) Dacă partea care foloseşte înscrisul nu este prezentă, instanţa va ordona ca aceasta să se prezinte personal pentru a lua cunoştinţă de denunţarea înscrisului ca fals, să depună originalul şi să dea explicaţiile necesare.
(3) Judecătorul poate ordona prezentarea părţilor chiar şi înainte de primul termen de judecată, dacă partea declară, prin întâmpinare, că scrierea sau semnătura sa este falsificată.
(4) În cazuri temeinic justificate, părţile pot fi reprezentate prin mandatari cu procură specială.
| ← Art. 303 Noul Cod de Procedură Civilă Procedura de verificare... | Art. 305 Noul Cod de Procedură Civilă Verificarea stării... → |
|---|
- art. 301 din noul C. pr. civila are ca titlu marginal "contestarea inscrisului sub semnatura privata" iar in cuprins prevede ca "acela caruia i se opune un inscris sub semnatura privata [...]";
- celelalte articole pana la 308 inclusiv fac referire la si curg logic din art. 301;
- art. 303 alin. 3 pct. 1 si 2 enumera ca scripte de
Citește mai mult
comparatie: 1. inscrisurile autentice; 2. inscrisurile sau alte scrieri private necontestate de parti. Reiese de aici forta probanta absoluta (in civil) a inscrisurilor autentice, pentru care nu se cere o recunoastere de catre partea care invoca falsul. Altfel, partea nemultumita poate contesta veridicitatea scriptelor de comparatie la infinit chiar daca sunt autentice, blocand practic procedura.- art. 304 alin. (2) dispune prezentarea inscrisului pretins falsificat si darea de lamuriri de catre detinatorului lui, iar art. 305 obliga magistratul la o verificare nemijlocita. Procedura n-ar avea sens daca ar viza inscrisuri autentice, judecatorul avand posibilitatea sa solicite notarului instrumentator o copie legalizata din arhiva pentru a o compara cu inscrisul prezentat instantei;
- intreaga procedura din art. 301-308 vizeaza falsul material prin contrafacerea scrierii sau semnaturii. Dar un inscris autentic poate fi falsificat sub aspect intelectual de catre notarul instrumentator. Atunci ce procedura de verificare mai urmam? Sau poate ca omul n-a semnat, ci a pus degetul, apoi a decedat si se afla la 2m sub pamant de 3 ani, fara posibilitatea reconstituirii amprentelor. Se mai poate verifica asa ceva in procedura verificarii de scripte? Evident ca nu, ci ne aflam intr-o zona lacunara a legii.
Desigur, aceasta este o interpretare logico-juridica din modul in care este redactata subsectiunea IX (art. 301-308 C. pr. civ.). Este adevarat ca art. 307-308 prevand posibilitatea suspendarii procedurii civile si parcurgerea celei penale, urmata de reluarea celei civile daca exista o cauza de neurmarire, dar aceasta nu inseamna ca extindem de plano procedura si la inscrisurile autentice. Ar fi de dorit ca art. 270 C. pr. civ. "puterea doveditoare" (a actelor autentice, n.m.) sa fi trimis si catre o procedura proprie inscrisurilor autentice numita chiar asa: "declararea ca false a inscrisurilor autentice". Lipsind o astfel de procedura in civil, iar dispozitiile art. 301-308 fiind incompatibile cu puterea probanta a inscrisurilor autentice, consider ca in prezent numai o plangere penala pentru fals material sau intelectual poate constitui o procedura de declarare ca fals a unui inscris autentic.
Contest: - art. 301 din noul C. pr. civila are ca titlu marginal "contestarea inscrisului sub semnatura privata" iar in cuprins prevede ca "acela caruia i se opune un inscris sub semnatura privata [...]";
- celelalte articole pana la 308 inclusiv fac referire la si curg logic din art. 301;
Nu se cade concluziona, simply din aceasta observatie, ca doar falsul material face obiectul procedurii, intrucat:
art. 304 alin (1) Dacă una dintre părţi declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să
Citește mai mult
arate motivele pe care se sprijină. Or evident fiind ca legiuitorul face referire la motivele de fapt incidente falsului, evident diferite de motivele de fond, fata de care nu ar avea sens sa se faca vorbire in cadrul articolului referitor la procedura inscrierii in fals (si era de asteptat sa fi fost deja antamate in etapa scrisa, anterioare administrarii probatoriului).Apoi, art. 163 alin (5) C.pr.civ. Despre împrejurările arătate la alin. (3) agentul va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde menţiunile arătate la art. 164, acesta făcând dovada până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat.
Si art. 164 alin. (4) Menţiunile din procesul-verbal privitoare la faptele constatate personal de cel care l-a întocmit nu pot fi combătute decât prin procedura înscrierii în fals.
Prevederi perfect similare cu art. 270 Înscrisul autentic face deplină dovadă, faţă de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a întocmit înscrisul.
ICCJ arata in decizia civilă 137/2012: Procesul verbal face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care le-a incheiat.
ICCJ – decizia nr. 1440/2012 ICCJ ca procesul verbal de contravenţie – acest înscris în privinţa constatărilor făcute de agentul constatator având valoare de înscris autentic, persoanele presupus a fi vătămate în raport cu aceste constatări, precum şi apelanta putând să se înscrie în fals.
Si in Decizia nr. 7062/2012 ICCJ arata ca Literatura juridică şi jurisprudenţă au acceptat că, în sensul dispoziţiilor art.322 pct. 4 C.proc.civ., înscrisul la care se face referire nu este doar înscrisul constatat ca fiind fals odată cu stabilirea săvârşirii unei infracţiuni, ci şi înscrisul al cărui conţinut nu este real, chiar dacă prin operaţiunea de alterare a realităţii nu s-a comis o infracţiune
Si in Decizia nr. 510/2011 ICCJ face vorbire despre înscriere în fals împotriva procesului-verbal întocmit de agentul procedural care a constatat lipsa oricărei persoane la sediul instituţiei.
S-a subliniat însă că, dacă procedura ar privi un înscris sub semnătură privată recunoscut ca atare sau verificat în procedură specifică şi declarat ca veridic de către instanţa de judecată, înscrierea în fals este inadmisibilă, deoarece nu ar fi posibil ca actul să fie considerat real, iar ulterior declarat nereal prin
Citește mai mult
procedura falsului. Credem însă că înscrierea în fals poate fi realizată chiar şi în această succesiune în căile de atac, dacă în vreuna dintre criticile hotărârii instanţei inferioare se contestă procedura verificării înscrisului efectuată la instanţa respectivă.Nu are importanţă dacă înscrisul este autentic, sub semnătură privată ori dacă este doar un început de dovadă scrisă, dacă înscrisul emană de la părţile litigiului sau de la un terţ, dacă este un înscris preconstituit ca instrument probator sau este un înscris care nu a fost preconstituit ca atare.
Şi în cazul înscrierii în fals, singurul criteriu este ca el să fie administrat în cadrul probei cu înscrisuri. Astfel, nu ar putea fi formulată o cerere de înscriere în fals împotriva unui raport de expertiză, chiar dacă se invocă reaua-credinţă a reclamantului şi a expertului deduse din anumite încălcări procedurale la efectuarea raportului.
Considerăm însă că procedura înscrierii în fals în procesul civil priveşte numai falsul material (legiuitorul foloseşte sintagma „falsificarea scrierii sau semnăturii"), adică tot ceea ce înglobează modificări, ştersături, adăugiri sau alte intervenţii asupra scrierii sau semnăturii originale, cu excepţia înscrisurilor autentice, pentru care legea acoperă şi domeniul falsului intelectual (reamintim ca prezumţia de autenticitate a înscrisului autentic operează până la înscrierea în fals împotriva constatărilor personale ale agentului instrumentator, iar procedura înscrierii în fals este specifică procesului civil).
Desigur, nu excludem posibilitatea existenţei falsului intelectual în înscrisurile neautentice, însă acest fals ar putea fi reclamat de parte printr-o sesizare directă cu caracter penal, iar nu ca incident în cadrul administrării probei cu înscrisuri în procesul civil. Credem că falsul intelectual nu intră, cu excepţia menţionată anterior, în domeniul înscrierii în fals, deoarece atunci când părţile pun în dispută nerealitatea conţinutului unui înscris, actul este contestat nu doar ca instrumentum probationis, ci se pune în discuţie însăşi valabilitatea în fond a acestuia. Or, un înscris a cărui nevalabilitate este constatată din perspectiva viciilor sale esenţiale nu prezintă relevanţă nici din punct de vedere probator.
2. Procedura falsului. înscrierea în fals presupune declaraţia părţii căreia actul i se opune asupra neautenticităţii scrierii sau semnăturii actului folosit ca probă în dosar, această iniţiativă neputând proveni de la alţi participanţi şi nici nu poate fi realizată de către instanţă.
Declaraţia de fals împotriva înscrisului poate fi făcută şi de către reprezentantul procesual al părţii, art. 304 alin. final NCPC stipulând că doar ascultarea părţilor nu poate fi realizată decât excepţional prin reprezentanţi cu procură specială.
în ceea ce priveşte momentul procesual în care înscrierea în fals poate fi realizată, alin. (1) al art. 304 NCPC este mult mai puţin precis decât cel corespondent din materia verificării de scripte.
Totuşi, credem că declararea înscrisului ca fals - care poate chiar să preceadă administrarea înscrisului, deoarece potrivit alin. (3) al art. 304 partea poate formula declaraţia de fals chiar în cuprinsul întâmpinării -, pentru a-şi produce efectul declanşator al procedurii, nu trebuie să depăşească primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces.
Este desigur vorba de primul termen dupâ ce înscrisul a fost încuviinţat ca probă în dosar, urmând a fi administrat ca atare.
Aşadar, legiuitorul trasează părţilor un interval procesual înăuntrul căruia declaraţia prevăzută de art. 304 alin. (1) poate fi formulată, care începe cu depunerea întâmpinării şi este epuizat la primul termen după ce înscrisul a fost încuviinţat ca probă în dosar. Termenul este privit ca peremptoriu, astfel că depăşirea limitei sale este sancţionată cu decâderea, potrivit art. 185 alin. (1) NCPC
în jurisprudenţa anterioară s-a considerat că şi cererea pentru înscrierea în fals se poate face numai de partea care defăimează înscrisul ori de mandatarul său prin procură specială - C.A. Bucureşti, s. a IV-a civ., dec. nr. 1915/1999, în C.P.J.C. 1999, p. 324, apud M. Tâbârcâ, Gh. Buta, op. cit., 2008, p. 594).
Decăderea părţii pentru depăşirea termenului procedural nu echivalează cu imposibilitatea de a mai pune în discuţie falsul, însă nu în procesul civil, ci printr-o sesizare directă a organelor de cercetare penală.
Din punct de vedere tehnic, momentele procedurii pot fi marcate astfel:
a) debutul procedurii înscrierii în fals se realizează prin declaraţia de înscriere în fals, care, până la limita de termen arătată, va trebui şi motivata. Declarantul trebuie să arate: elementul falsificat din înscris (poate face o descriere, chiar prezumtivă a actului material al pretinsului fals); circumstanţele comiterii lui, dacă îi sunt cunoscute; autorul sau complicele acestuia, desigur dacă îi cunoaşte;
b) acestui moment îi urmează înştiinţarea părţii care foloseşte înscrisul referitoare la declararea înscrierii în fals, însoţită de stabilirea obligaţiei de prezentare a înscrisului în original. Dacă partea nu este prezentă la termenul în care se formulează declaraţia de înscriere în fals, instanţa va dispune înştiinţarea părţii în vederea prezentării sale personale;
c) având în vedere importanţa deosebită a procedurii, dar şi efectele sale de anvergură, atât în plan procesual, cât şi în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile persoanelor implicate, instanţa va proceda, de îndată, dacă părţile sunt prezente, la ascultarea acestora, în condiţiile art. 306 NCPC.
în acest scop, dacă părţile nu sunt prezente personal, instanţa le va cita, chiar înainte de primul termen de judecată dacă pârâtul a formulat înscrierea în fals prin întâmpinare, şi va dispune înfăţişarea lor personal sau prin mandatar cu procură specială, dacă acesta dovedeşte o împiedicare bine întemeiată de prezentare a părţii pe care o reprezintă.
Importanţa deosebită pe care declanşarea procedurii o poate implica pentru părţi impune regula prezentării personale a acestora pentru ascultare, reprezentarea fiind permisă numai în circumstanţe temeinic justificate şi posibilă numai printr-o procură specială, în cuprinsul căreia voinţa părţii cu privire la menţinerea sau desistarea de înscris sau în legătură cu declaraţia de înscriere în fals să fie neechivocă.
De asemenea, înştiinţarea părţilor în vederea ascultării lor atunci când nu sunt de faţă se face prin citarea acestora, chiar dacă părţile au termen în cunoştinţa, deoarece ascultarea părţilor reprezintă un veritabil interogatoriu prin care acestea realizează anumite acte de dispoziţie în legătură cu drepturile lor. însă citarea este impusă de specificul procedurii falsului, de aceea va fi făcută numai în acest scop, pentru celelalte măsuri procesuale instituţia termenului în cunoştinţă dat părţii în condiţiile art. 229 NCPC pro-ducându-şi efectele.
Astfel, avand in vedere aceste aspecte , ceea ce retine Instanta de judecata prin INCHEIEREA DEFINITIVA din 27.03.2019 in
Citește mai mult
dosarul penal 7467/299/2018, este faptul ca FAPTELE AU EXISTAT IN MATERIALITATEA LOR , SOLUTIA INSTANTEI FIIND TOTAL DIFERITA DE CEEA CE RETINE PROCURORUL IN ORDONANTA DE CLASARE DIN 22.11.2017, RESPECTIV CA FAPTELE NU SUNT PREVAZUTE DE LEGEA PENALA.Astfel,consideram ca Solutia DEFINITIVA dispusa de catre Judecatorul de Camera Preliminiara prin care a schimbat temeiul de drept al solutiei de clasare dispuse de catre procurorul de caz prin ORDONANTA din 22.11.2017, ESTE UNA DEFINITIVA SI OBLIGATORIE PENTRU TOATE SUBIECTIVELE DE DREPT , PRODUCAND EFECTE “ERGA OMNES”. Prin urmare procurorul de caz a emis ordonanta de clasare din 22.11.2017, retinand un temei de drept eronat al solutiei propuse, ESTE TINUT DE DECIZIA DEFINITIVA SI IREVOCABILA A INSTANTEI DE JUDECATA CARE A STATUAT IN MOD DEFINITIV SI IREVOCABIL ASUPRA TEMEIULUI DE CLASARII.
Privind desfiintarea inscrisurilor a fi false, masura imperativa si nu facultative, m-am adresat Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1, atat procurorului care a respins plagerea ca neantemeiata cat si
Urmare a plangerii mele adresata Parchetului Judecatoriei Sectorului 1, privind desfiintarea inscrisurilor defaimate a fi false conform, HOTARARII Judecatorului de Camera Preliminara prin Incheierea din 27 martie 2019 – definitiva - , procurorul de caz prin Ordonanta emisa in data de 23.04.2020, RESPINGE CEREREA CA NEINTEMEIATA ,