Art. 322 Noul Cod de Procedură Civilă Reascultarea şi confruntarea martorilor Probele Judecata

Noul Cod de Procedură Civilă - Legea nr. 134/2010
CAPITOLUL II
Judecata

SUBSECŢIUNEA a 3-a
Probele

Art. 322

Reascultarea şi confruntarea martorilor

(1) Martorii pot fi din nou întrebaţi, dacă instanţa găseşte de cuviinţă.

(2) Martorii ale căror declaraţii nu se potrivesc pot fi confruntaţi.

(3) Dacă instanţa găseşte că întrebarea pusă de parte nu poate să ducă la dezlegarea procesului, este jignitoare sau tinde a proba un fapt a cărui dovedire e oprită de lege, nu o va încuviinţa. Instanţa, la cererea părţii, va trece în încheierea de şedinţă atât întrebarea formulată, cât şi motivul pentru care nu a fost încuviinţată.

← Art. 321 Noul Cod de Procedură Civilă Ascultarea martorului...  Art. 323 Noul Cod de Procedură Civilă Consemnarea declaraţiei... →

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 322 Noul Cod de Procedură Civilă Reascultarea şi confruntarea martorilor Probele Judecata




adriana 13.12.2013
Reascultarea martorilor va fi făcută, în principiu, la acelaşi termen la care a avut loc audierea, în măsura în care aceştia au rămas în sala de şedinţă până la sfârşitul cercetării, dar nu este exclusă citarea la un termen ulterior, până la încheierea cercetării judecătoreşti, dacă reascultarea se impune în raport cu chestiuni ivite ulterior.

Reascultarea poate presupune adresarea aceloraşi întrebări martorului, pentru clarificarea anumitor răspunsuri, dar şi suplimentarea întrebărilor adresate.

Răspunsul martorului în procedura de reascultare se consemnează pe un formular separat, în care se
Citește mai mult va preciza că acesta corespunde unei ascultări anterioare.

Confruntarea martorilor este o ascultare concomitentă a doi sau mai mulţi martori, care vor răspunde încrucişat aceloraşi întrebări sau în legătură cu aceleaşi fapte şi împrejurări, dacă răspunsurile lor anterioare, consemnate în declaraţii, nu se potrivesc sau sunt în vădită contradicţie.

Totuşi, confruntarea martorilor este o procedură a cărei utilitate este apreciată cazual, astfel că nu se impune confruntarea ori de câte ori martorii audiaţi succesiv au dat răspunsuri care nu se potrivesc. Aceasta pentru că depoziţia martorului trece prin procesul de evaluare a probei, în care instanţa poate avea în vedere mărturia nu doar raportat la concordanţa sa cu celelalte, ci printr-o interpretare concertată a tuturor probelor. în schimb, instanţa are suveranitate în a aprecia sinceritatea martorului, dar şi anumite circumstanţe individuale (vârsta, percepţia, emotivitatea) şi de a menţine sau înlătura în aceste condiţii una ori mai multe declaraţii ori anumite părţi ale acestora, fără a recurge la confruntare.

în cazul realizării sale, confruntarea se consemnează într-un formular de confruntare, unde răspunsul fiecărui martor asupra aspectelor confruntate se redă succesiv.

în fine, alineatul al treilea inserat în articolul cu denumirea marginală „Reascultarea şi confruntarea martorilor" îşi găseşte aplicarea şi în procedura ascultârii propriu-zise, în condiţiile art. 321 NCPC.

Consemnarea, la cerere, în încheierea de şedinţă a întrebărilor respinse şi a motivul respingerii lor are ca scop efectuarea unei aprecieri de legalitate şi temeinicie a procedurii urmate în faţa instanţei care a administrat proba ori respectarea dreptului la apărare, cu ocazia analizării în cadrul căilor de atac.
Răspunde