Art. 727 Noul Cod de Procedură Civilă Bunurile destinate exercitării ocupaţiei sau profesiei debitorului Bunurile mobile care nu se pot urmări Urmărirea mobiliară

Art. 727

Bunurile destinate exercitării ocupaţiei sau profesiei debitorului

(1) Bunurile mobile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate nu pot fi urmărite decât de către creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu exercitarea profesiei respective. Dacă bunurile nu sunt afectate unui patrimoniu profesional individual, însă servesc la exercitarea ocupaţiei sau profesiei debitorului persoană fizică, pot fi supuse urmăririi silite numai dacă nu există alte bunuri urmăribile şi numai pentru obligaţii de întreţinere sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor.

(2) Dacă debitorul se ocupă cu agricultura, nu vor fi urmărite, în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură, inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului, în afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept real de garanţie sau un privilegiu pentru garantarea creanţei.

Comentarii despre Art. 727 Noul Cod de Procedură Civilă Bunurile destinate exercitării ocupaţiei sau profesiei debitorului Bunurile mobile care nu se pot urmări Urmărirea mobiliară

Mary Hailean 21.07.2014

1. Categorii de bunuri urmăribile condiţionat. Dacă în privinţa categoriilor de bunuri neurmăribile prevăzute de art. 726 NCPC insesizabilitatea era aplicabilă erga omnes şi, de principiu, necondiţionată, în ceea ce priveşte insesizabilitatea prevăzută de art. 727, aceasta este una condiţionată, fie de o anumită calitate a creanţei sau a creditorilor, fie de existenţa altor bunuri urmăribile. Norma art. 727 priveşte trei situaţii:

a) bunurile mobile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate;

b) bunurile mobile care, deşi nu fac obiectul unei

Citește mai mult

diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate, servesc, totuşi, exercitării profesiei;

c) bunurile necesare exercitării activităţii agricole.

2. Bunurile mobile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate. De pildă, intră în această categorie bunurile afectate exercitării:

- profesiei de medic într-un cabinet medical sau în alte forme de exercitare a profesiei prevăzute de legea specială, altele decât societatea, şi care figurează în patrimoniul acestuia;

- profesiei de notar public într-un birou notarial sau în alte forme de exercitare a profesiei prevăzute de legea specială, altele decât societatea, şi care figurează în patrimoniul acestuia;

- profesiei de avocat într-un cabinet de avocat sau în alte forme de exercitare a profesiei prevăzute de legea specială, altele decât societatea, şi care figurează în patrimoniul acestuia;

- profesiei de executor judecătoresc sau în alte forme de exercitare a profesiei prevăzute de legea specială, altele decât societatea, şi care figurează în patrimoniul acestuia;

- profesiei de practician în insolvenţă, mediator, consultant fiscal, contabil, expert tehnic în propriile birouri sau în alte forme de exercitare a profesiei prevăzute de legea specială, altele decât societatea, şi care figurează în patrimoniul acestuia etc.

Ceea ce este important este faptul că aceste bunuri afectate exerciţiului unei profesii autorizate pot fi urmărite exclusiv de câtre creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu exercitarea profesiei respective, iar nu şi de alţi creditori eventuali ai acelei persoanei fizice.

Spre exemplu, deşi AB este avocat, deci o persoană fizică autorizată să exercite această profesie (potrivit Legii speciale nr. 51/1995), el nu poate fi urmărit silit asupra bunurilor afectate exercitării profesiei sale decât de clientul său ori de asociatul său de care se separă etc., creditori care au obţinut un titlu executoriu ca urmare a câştigării unui proces împotriva lui AB, ca avocat (sau în calitatea sa de avocat). Dacă cel care declanşează urmărirea silită este un creditor oarecare, care are un titlu executoriu împotriva persoanei fizice (neautorizate) AB, atunci el nu poate urmări silit bunurile afectate exerciţiului profesiei de avocat din patrimoniul cabinetului de avocatură al lui AB, chiar dacă AB, ca persoană particulară, nu ar avea alte bunuri.

în ceea ce priveşte delimitarea bunurilor din patrimoniul profesional, relevante sunt dispoziţiile art. 33 Noul Cod Civil, potrivit cărora „(1) Constituirea masei patrimoniale afectate exercitării în mod individual a unei profesii autorizate se stabileşte prin actul încheiat de titular, cu respectarea condiţiilor de formă şi de publicitate prevăzute de lege. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul măririi sau micşorării patrimoniului profesional individual".

De asemenea, trebuie reţinut că dispoziţii asemănătoare se regăsesc în Codul civil. Astfel, art. 2324 alin (4) Noul Cod Civil constituie în realitate o normă de drept procesual execuţio-nal, dispunând că „Bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmărite numai de creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu profesia respectivă. Aceşti creditori nu vor putea urmări celelalte bunuri ale debitorului", dispoziţii care se corelează cu cele ale art. 727 NCPC.

3. Bunurile mobile care servesc exercitării profesiei debitorului persoană fizică. Dispoziţiile art. 727 alin. (1) teza a Il-a NCPC vizează tot bunurile necesare exercitării ocupaţiei sau profesiei debitorului persoană fizică, dar care nu figurează într-un patrimoniu profesional individual, deci nu sunt achiziţionate pe numele persoanei fizice autorizate, ci direct de către persoana fizică (de pildă, dacă avem în vedere tot exemplul anterior, avocatul AB achiziţionează o serie de bunuri pe care le utilizează la exercitarea profesiei de avocat, dar acestea nu figurează în patrimoniul şi contabilitatea cabinetului său de avocatură). Aceste bunuri sunt sesizabile doar în ipoteza în care nu există alte bunuri urmăribile în patrimoniul debitorului, însă numai pentru obligaţii de întreţinere sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor.

Astfel, în lipsa altor bunuri urmăribile, bunurile la care se referă art. 727 alin. (1) teza a ll-a pot constitui obiect de executare silită dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) să nu existe alte bunuri urmăribile în afara celor necesare exercitării ocupaţiei sau profesiei debitorului persoană fizică;

b) bunurile urmărite să nu fie afectate unui patrimoniu profesional individual;

c) creditorii urmăritori ai acestor categorii de bunuri să aibă exclusiv creanţe născute din obligaţii de întreţinere sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor (deci, sub raportul creditorilor urmăritori, există o insesizabilitate relativă numai faţă de creditorii chirografari).

4. Bunurile necesare exercitării activităţii agricole. în privinţa art. 727 alin. (2) NCPC relativ la insesizabilitatea bunurilor necesare exercitării activităţii agricole, justificarea dispoziţiei legale constă în consideraţii ce ţin de protecţia directă a debitorului urmărit şi a familiei sale, dar şi în consideraţii de ordin mai larg, respectiv de a asigura îndeplinirea unor munci agricole şi de a nu împiedica activităţile productive desfăşurate de debitor. Tocmai de aceea, trebuie să admitem şi faptul că bunurile prevăzute aici nu pot forma obiectul a ceea ce se denumeşte „sechestrul cu ridicata", prin urmare, obiectul unei măsuri care l-ar împiedica pe debitorul urmărit să folosească bunurile urmărite până la momentul vânzării lor silite.

Oricum, norma instituie o insesizobilitate relativa/condiţionată, stabilind că nu vor fi urmărite: inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului, însă nu în toate cazurile, ci doar atunci când acestea sunt necesare în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură. Mai mult, în acelaşi alineat secund al art. 727 se instituie şi o excepţie de Io insesizobilitotea acestor categorii de bunuri. Astfel, ele pot fi urmărite totuşi, chiar dacă ar fi necesare continuării lucrărilor în agricultură, ori de câte ori asupra lor există un drept real de garanţie sau un privilegiu pentru garantarea creanţei.

De aceea, vorbim de o insesizobilitate dublu condiţionată; pentru a opera, trebuie îndeplinite cumulativ două condiţii:

a) continuarea lucrărilor în agricultură să nu fie posibilă în lipsa acelor bunuri;

b) asupra acestor bunuri să nu existe instituit un drept real de garanţie sau un privilegiu pentru garantarea creanţei.

Răspunde