Art. 728 Noul Cod de Procedură Civilă Limitele urmăririi veniturilor băneşti Bunurile mobile care nu se pot urmări Urmărirea mobiliară
| Comentarii |
|
Urmărirea mobiliară
SECŢIUNEA 1
Bunurile mobile care nu se pot urmări
Art. 728
Limitele urmăririi veniturilor băneşti
(1) Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:
a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;
b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
(2) Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.
(3) Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.
(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.
(5) Urmărirea drepturilor prevăzute la alin. (4) se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora.
(6) Sumele reţinute potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se eliberează sau se distribuie potrivit art. 863 şi următoarele.
(7) Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.
| ← Art. 727 Noul Cod de Procedură Civilă Bunurile destinate... | Art. 729 Noul Cod de Procedură Civilă Sancţiune Bunurile... → |
|---|
Întrebarea este pe sumele primite ca despăgubiri poate fi oprite???
Mulțumesc!
Exemplu la o pensie de 1200 lei:
1200 -762= 438 lei.
Din 438 lei ,vi se poate opri pana la jumatate de suma,adica max. 219 lei, daca platiti pensie de intretinere copii,potrivit Art728,1-a,NCPC
si pana la o treime,adica max.146 lei,daca platiti orice fel de alte datorii cumulate, Art728,1-a,NCPC.
Solicitati recalcularea sumei poprite ,aratand si baza legala.
Va multumesc
In conditiile in care m ai avem 2 rate si trei copii minori.
Multumesc
Citește mai mult
cum sa procedez pt solutionarea acestei probleme ca aceasta sa nu se mai repete. Va multumesc.Eu sint angajată la primărie ca asistent personal pt fetita mea care are gradul 1 de handicap
Citesc dar imi dau seama ca nu se pune popriri la indemnizații nu si la salariu ma poate lamuri si pe mine cineva ?
Multmesc
Se poate pune o proprire de 25%, reprezentand intretinere minor, pe un salariu net (sa zicem de 4000 lei), daca angajatul are in derulare si doua credite, unul de 1000 lei si altul de 800 lei? Ma intereseaza daca se tine cont de creditele in derulare, si in ce masura?
Multumesc frumos!
Persoana fizica/juridica, daca poate fi asimilata calitatii de angajator (firma, Casa de Pensii, ANOFM, etc) are obligatia legala de a va retine pana la 1/3 din veniturile ce depasesc plafonul minim de 50% din salariul minim pe economie (care in prezent este 925 LEI si de la 01.02.2017 va fi 1060). Prin urmare:
- veniturile sunt sub 530 LEI: nu se infiinteaza poprirea
- veniturile sunt peste 530 LEI: se popreste cu 1/2 din ce depaseste aceasta suma pentru propririile cu titlul de intretinere sau alocatie pentru copil
- veniturile sunt peste 530
Citește mai mult
LEI: se popreste cu 1/3 din ce depaseste aceasta suma pentru alte tipuri de popriri, daca exista o singura poprire- veniturile sunt peste 530 LEI: se popreste cu 1/2 din ce depaseste aceasta suma pentru alte tipuri de popriri, daca exista mai multe popriri
Exemplu A: Salariul este de 1500 LEI si la firma va vine o poprire de 100000 LEI. Firma va va retine 323 LEI [(1500 -530)/3] lunar pana la acoperirea sumei respective, adica vreo 25 de ani :)
Exemplu B: Salariul este de 1500 LEI si la firma va vin doua propriri de 100000 LEI si de 200000 LEI. Firma va va retine 485 LEI [(1500 -530)/2] lunar pana la acoperirea sumelor respective.
daca am trei popriri angajatorul are obligatia sa imi opreasca 1/3 din fiecare poprire din salariu?
50% din salariu îl aveți intangibil garantat pentru subzistență personală și întreținerea familiei.
2. Salariile şi celelalte drepturi băneşti cuvenite salariaţilor. Dintre veniturile debitorului supuse dispoziţiilor de mai sus, trebuie
Citește mai mult
menţionate, în primul rând, salariile şi celelalte drepturi băneşti cuvenite salariaţilor. Se bucură deci de protecţia acestor dispoziţii nu numai salariile, ci şi orice alte drepturi băneşti ce se cuvin salariatului în temeiul contractului de muncă, indiferent de mărimea şi de natura lor ori de felul contractului de muncă (pe durată determinată sau nedeterminată, cu normă întreagă sau fracţiune de normă etc.).Pe de altă parte, în literatura de specialitate s-a arătat că textul, referindu-se la salarii, acoperă toate categoriile de salariaţi (muncitori, funcţionari administrativi, cadre didactice, personal sanitar, personal de cercetare ştiinţifică, angajaţi militari etc.), indiferent de felul muncii prestate ori de funcţia ocupată sau de modul de remunerare a muncii.
3. Alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă. Textul art. 728 alin. (1) nu îşi limitează aplicarea la salariile şi la drepturile băneşti cuvenite salariaţilor, ci dispoziţiile sale sunt aplicabile şi veniturilor periodice realizate din muncă, precum şi altor sume ce se plătesc debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia.
Formularea textului acoperă şi sumele cuvenite în baza dreptului de autor inventator sau inovator, precum şi remuneraţia membrilor cooperativelor meşteşugăreşti. De altfel, aşa cum am arătat anterior, art. 150 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe prevede că aceste sume „beneficiază de aceeaşi protecţie ca şi salariile şi nu pot fi urmărite decât în aceleaşi condiţii", deci sunt aplicabile dispoziţiile art. 728 NCPC.
Trebuie observat că dispoziţiile art. 55 alin. (1) C. fisc. definesc veniturile asimilate salariilor, în scopul impunerii acestora: „Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă", iar potrivit art. 55 alin. (2) din acelaşi cod, sunt considerate venituri asimilate salariilor:
,,a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizaţii din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
d1) remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăţilor comerciale;
d2) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;
f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;
i) indemnizaţia primită de angajaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, pentru partea care depăşeşte 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice;
j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;
j1) sume reprezentând salarii, diferenţe de salarii, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile;
j2) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcu-renţă, stabilite conform contractului individual de muncă;
Precizăm că, potrivit art. 77 din Legea nr. 76/2012, „Ori de câte ori prin legi şi prin alte acte normative se face trimitere la Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale ori la «societatea comercială/societăţile comerciale», după caz, trimiterea se consideră a fi făcută la Legea societăţilor nr. 31/1990 ori, după caz, la «societatea/societăţile reglementată/reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare»".
k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii".
Aceste venituri care, potrivit specificului unei anumite activităţi, sunt asimilate salariilor intra sub incidenţa art. 728 NCPC daca au o succesiune periodica sau se cuvin în urma unor prestaţii periodice succesive.
4. Pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale. Referirea textului la pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale are, desigur, în vedere pensiile de toate categoriile care se plătesc din fondurile asigurărilor sociale, astfel cum sunt definite de art. 51 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parţială, pensia de urmaş ori pensia pentru invaliditate. Astfel, sub raportul urmăririi silite, pensiile au acelaşi regim juridic, indiferent de felul lor, ele neputând fi asimilate cu ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă.
în ceea ce priveşte pensiile facultative reglementate de Legea nr. 204/2006, cât timp acestea constituie sume care se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, apreciem că trebuie să beneficieze de regimul juridic prevăzut de art. 728 alin. (1)-(3) NCPC.
5. Insesizabilitate parţială. Salariile (şi tot astfel veniturile periodice asimilate salariului) sunt supuse unei insesizabilitâţi absolute (în raporturile cu oricare dintre creditori), dar parţiale, o cotă din salariu (ori din veniturile asimilate acestuia) fiind rezervată creditorilor urmăritori. Iar aceasta cota este variabila în funcţie de categoria din care face parte creditorul, adică felul creanţei ce se valorifică, şi anume:
a) până la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţii de întreţinere ori alocaţie pentru copii;
b) până la 1/3 din venitul lunar net pentru orice alte datorii.
Prin această reglementare, garanţia comună a creditorilor este, practic, restrânsă, în privinţa creanţei asupra salariului (dar şi a veniturilor asimilate salariului), tocmai la această cotă urmăribilă. Mai mult, se observă că legiuitorul acordă o atenţie deosebită executării obligaţiilor de întreţinere şi a alocaţiilor pentru copii, cărora le asigură cea mai mare cotă urmăribilă de 1/2 din venitul lunar net.
6. Concursul de urmăriri. Pentru ipoteza concursului de urmăriri asupra aceleiaşi sume (salariu, pensie, alt venit asimilat potrivit primului alineat al art. 728 NCPC), cota din venitul lunar net la dispoziţia tuturor creditorilor nu poate depăşi 1/2 din acest venit, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.
Situaţii de concurs de creditorii n care poate interveni distribuirea sumei reţinute şi în ce constă, după caz, această distribuire sunt:
a) concursul între creditori de acelaşi rang, dar numai în măsura în care prin realizarea cotelor ce li s-ar cuveni, din venitul lunar net, s-ar depăşi plafonul de 1/2, ceea ce poate fi cazul chiar în ipoteza a doi creditori chirografari (1/3+1/3=2/3, ceea ce depăşeşte 1/2). în acest caz, distribuţia se va face proporţional cu valoarea nominală a creanţelor, fără ca prin distribuire vreunul dintre creditori să poată depăşi cota maximă prevăzută de lege. în cazul unei asemenea depăşiri, suma ce i se cuvine creditorului în concurs va fi redusă de drept la limita maximă stabilită de lege;
b) concursul între un creditor cu drept de preferinţă (din întreţinere sau alocaţie pentru copii) şi unul sou mai mulţi creditori chirografari. în acest caz, distribuirea constă în plata preferenţială integrală a creditorului din întreţinere şi repartizarea, proporţional cu valoarea nominală a creanţelor, a diferenţei până la 1/2 din salariul lunar net între creditorii chirografari, fără ca prin distribuire vreunul dintre creditori să poată depăşi cota maximă prevăzută de lege.
Textul art. 728 NCPC trebuie corelat şi cu dispoziţiile art. 2326 Noul Cod Civil, care stabileşte egalitatea creditorilor: „(1) Preţul bunurilor debitorului se împarte între creditori proporţional cu valoarea creanţei fiecăruia, afară de cazul în care există între ei cauze de preferinţă ori convenţii cu privire la ordinea îndestulării lor. (2) Creditorii care au acelaşi rang au deopotrivă drept la plată, proporţional cu valoarea creanţei fiecăruia dintre ei", precum şi cu dispoziţiile art. 152 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil, potrivit cărora: „(1) Dispoziţiile art. 2.326 alin. (1) din Codul civil se aplică în cazurile în care creditorii trec la executarea silită a creanţelor lor prin valorificarea bunurilor sesizabile ale debitorului. (2) Dispoziţiile art. 2.326 alin. (2) din Codul civil se aplică în cazul în care mai mulţi creditori deţinând ipoteci sau privilegii cu privire la acelaşi bun al debitorului trec la executarea silită a creanţelor lor prin valorificarea respectivului bun".
Prin reglementarea legală a cuantumului din venitul net realizat de debitor ce poate fi urmărit, s-au avut în vedere atât protecţia debitorului pentru a se asigura mijloacele de existenţă a acestuia, cât şi protecţia creditorului pentru ca acesta din urmă să îşi poată recupera creanţa. Faptul că debitorul are şi alte datorii, dar care nu sunt supuse urmăririi, sau faptul că acesta suferă de anumite boli nu justifică reducerea cuantumului sumei de bani poprite, de la cota de 1/3 la cota de 1/4 (Trib. Bucureşti, s. a IV-a civ., dec. nr. 1390/R/2010, nepublicată).
7. Veniturile din muncă sau orice sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale debitorului. O dispoziţie specială de protecţie socială este cea din art. 728 alin. (3) NCPC, care vizează veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorilor şi sunt destinate mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie.
Aceste venituri vor putea fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum (al salariului minim net pe economie).
8. Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de concediere, sumele cuvenite şomerilor. Potrivit art. 728 alin. (4) NCPC, ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului de muncă, pe baza oricărei dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor pot fi urmărite exclusiv pentru sume datorate cu titlu de obligaţii de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.
Legiuitorul enumeră în mod limitativ care sunt veniturile salariaţilor care se bucură de o insesizabilitate relativă parţială, aceste venituri neputând fi urmărite decât de cele două categorii de creditori pe care legea îi indică expres - creditori din întreţinere şi din despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin vătămări corporale sau prin moarte - şi numai în limita legală de „jumătate din cuantumul acestora" [art. 728 alin. (5)].
în privinţa celorlalţi creditori decât cei menţionaţi expres în art. 728 alin. (4), vorbim despre o insesizabilitate absolută şi totală, aceste categorii de venituri fiind exceptate de la urmărire în mod obişnuit.
9. Venituri insesizabile absolut. Prevederile art. 728 alin. (7) NCPC stabilesc de plano o insesizabilitate absolută şi totală, statuând expres imposibilitatea de urmărire silită a alocaţiilor de stat şi indemnizaţiilor pentru copii, a ajutoarelor pentru îngrijirea copilului bolnav, a ajutoarelor de maternitate, a celor acordate în caz de deces, a burselor de studii acordate de stat, a diurnelor, precum şi a oricăror alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, indiferent de natura creanţei („pentru niciun fel de datorii").
în doctrină s-a arătat că, în toate aceste cazuri, fiind vorba despre venituri cu o destinaţie specială, orice urmărire silită, fie ea şi parţială, ar fi de natură să împiedice îndeplinirea scopului pentru care sumele respective au fost acordate şi de aceea insesizabilitatea este absolută şi totală.
Prin sintagma „indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii", trimitem la comentariile noastre anterioare de la art. 728 alin. (3) privind referinţele la art. 55 C. fisc.; de asemenea, trebuie observate şi dispoziţiile art. 160 C. muncii, potrivit cărora salariul cuprinde salariul de bază, sporurile, precum şi alte adaosuri.
Nu inteleg sa se opreasca suma maxima si mai ales jumatate din salariu la veniturile sub 2000 lei! Intra in contradictoriu cu Constituutia Romaniei art 22 si 47! As dori sa stiu si eu cat e cosul minim de supravietuire de persoana! Multumesc anticipat de raspuns!
Eu nu inteleg , daca PENSIA este UN DREPT CASTIGAT de-a lungul vietii , si NU poate Nimeni sa ti-l ia ,
de ce ANAF - ul are acest drept , sa intre in contul de pensie si sa iti confiste aacest drept . Intreb si eu !!!