Art. 818 Noul Cod de Procedură Civilă Cererea de urmărire Încuviinţarea urmăririi imobiliare Urmărirea imobiliară

Art. 818

Cererea de urmărire

(1) Cererea de urmărire, însoţită de titlul executoriu şi de dovada achitării taxelor de timbru, se va îndrepta la executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială se află imobilul aparţinând debitorului urmărit sau unei alte persoane, dacă se urmăreşte un imobil ipotecat.

(2) Dacă se urmăreşte un imobil care se întinde însă în diferite circumscripţii, cererea se va putea face la oricare dintre executorii judecătoreşti competenţi să facă executarea silită, după alegerea creditorului.

(3) Cererea de urmărire va cuprinde menţiunile prevăzute la art. 663.

Comentarii despre Art. 818 Noul Cod de Procedură Civilă Cererea de urmărire Încuviinţarea urmăririi imobiliare Urmărirea imobiliară

Mary Hailean 21.07.2014

1. Cuprinsul cererii de urmărire. în scopul declanşării procedurii de executare silită imobiliară, creditorul va formula o cerere de urmărire pe care o va înainta executorului judecătoresc, anexând acesteia titlul executoriu în temeiul căruia doreşte a se face urmărirea. Astfel cum subliniam anterior, creditorul poate solicita urmărirea bunului imobil ce aparţine debitorului urmărit sau, dacă imobilul este ipotecat şi înstrăinat, poate solicita demararea procedurii urmăririi bunului împotriva noii persoane ce are calitatea de proprietar al acestuia. Executarea silită are loc la cererea

Citește mai mult

creditorului, însoţită de titlul executoriu şi de dovada achitării taxelor de timbru.

Cu toate acestea, sesizăm că legiuitorul a ales să particularizeze solicitarea făcută de creditor pentru această procedură a urmăririi imobiliare. Astfel, legiuitorul nu se mai referă la cererea de încuviinţare a executării silite în general, reglementată de art. 665 NCPC - deşi noua reglementare, la fel ca şi cea anterioară, menţine regula potrivit căreia încuviinţarea executării se dă pentru toate formele de executare [art. 665 alin. (4)] -, ci

la o „cerere de urmărire". Deducem astfel că, pentru angajarea acestei forme de executare silită asupra bunurilor imobile (probabil în considerarea importanţei lor valorice şi economice), în cererea creditorului urmăritor adresată executorului judecătoresc şi, mai apoi, instanţei de executare în vederea încuviinţării trebuie sâ se menţioneze expres că se doreşte aceasta forma de executare silita.

Din punct de vedere practic, nu vedem însă absolut necesar să se facă două solicitări distincte, prin două cereri care ar primi număr de înregistrare diferit şi ar încărca instanţele cu un plus inutil de dosare (ar fi şi o defectuoasă administrare a justiţiei), ci apreciem că este suficient dacă în conţinutul cererii adresate instanţei de executare în vederea încuviinţării executării se face menţiune expresă că, pe lângă celelalte forme de executare silită, se doreşte şi încuviinţarea urmăririi silite imobiliare.

Din punctul de vedere al conţinutului, cererea de urmărire trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunile generale prevăzute la art. 148 NCPC, şi următoarele menţiuni:

a) numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul creditorului şi debitorului;

b) bunul sau, după caz, felul prestaţiei datorate;

c) modalitatea de executare în forma urmăririi silite imobiliare, solicitată expres de creditor;

d) titlul executoriu (original sau copie legalizată);

e) dovada achitării taxelor de timbru, timbrul judiciar;

f) atunci când este cazul, se vor ataşa şi orice alte înscrisuri utile executării.

2. Competenţa. Cererea de executare silită sau exclusiv cererea de urmărire silită imobiliară se depune la executorul judecătoresc competent din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială se află imobilul aparţinând debitorului urmărit sau unei alte persoane, în ipoteza în care se urmăreşte un imobil ipotecat.

însă, pentru acele situaţii în care imobilul ar cădea în raza teritorială a mai multor circumscripţii, cererea de urmărire silită imobiliară a acestuia poate fi adresată oricăruia dintre executorii judecătoreşti competenţi să facă executarea silită, alegerea aparţinând creditorului.

Textele alin. (1) şi (2) ale art. 818 constituie norme de competenţă teritorială a executorilor judecătoreşti de ordine publică, asemănătoare dispoziţiilor art. 117 alin. (1) şi (2) NCPC referitoare la competenţa teritorială exclusivă a instanţei judecătoreşti de la locul situării imobilului, inclusiv în ipoteza în care acesta cade în raza teritorială a mai multor instanţe, creditorul urmăritor găsindu-se în poziţia reclamantului care adresează cererea de chemare în judecată. Ca atare, faptul că art. 818 alin. (2) lasă creditorului alegerea între executorii judecătoreşti care funcţionează în raza instanţelor pe teritoriul cărora se află situat imobilul urmărit nu înseamnă că ne-am afla în faţa unui caz de competenţă alternativă a executorilor judecătoreşti, ci tot în faţa unei competenţe absolute, deoarece legiuitorul limitează expres posibilitatea de învestire cu cererea de executare. Astfel, aceasta nu ar putea fi adresată unui executor care funcţionează, de pildă, în raza curţii de apel unde se află domiciliul debitorului sau domiciliul creditorului (în ambele cazuri, alta decât cea unde se află imobilul urmărit), ci poate fi adresată numai executorilor din raza teritorială a imobilului.

Răspunde