Art. 826 Noul Cod de Procedură Civilă Inopozabilitatea unor drepturi Efectele urmăririi Urmărirea imobiliară
Comentarii |
|
Urmărirea imobiliară
SECŢIUNEA a 3-a
Efectele urmăririi
Art. 826
Inopozabilitatea unor drepturi
Drepturile reale, precum şi orice alte drepturi înscrise după notarea urmăririi imobilului în cartea funciară nu vor putea fi opuse creditorului urmăritor şi adjudecatarului, în afară de cazurile expres prevăzute de lege ori de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel drept ori debitorul sau terţul dobânditor a consemnat sumele necesare acoperirii creanţelor ce se urmăresc, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare.
← Art. 825 Noul Cod de Procedură Civilă Modalităţi de... | Art. 827 Noul Cod de Procedură Civilă Locaţiunea şi cesiunea... → |
---|
Cu alte cuvinte,
Citește mai mult
dacă o terţă persoană şi-ar înscrie dreptul real asupra imobilului urmărit ulterior notării urmăririi, indiferent dacă dreptul a fost dobândit anterior sau ulterior notării (textul nefăcând vreo distincţie în acest sens), creditorul urmăritor şi adjudecatarul nu vor fi ţinuţi să respecte acest drept. Totuşi, de la această regulă legiuitorul a prevăzut două excepţii, şi anume:a) creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel drept notat în cartea funciară; având în vedere consecinţele pe care acest acord le produce, el trebuie să fie expres, neputând fi dedus din tăcerea persoanelor implicate;
b) debitorul sau terţul dobânditor a consemnat sumele necesare acoperirii creanţelor ce se urmăresc, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare.
Dispoziţiile art. 826 trebuie corelate şi cu cele ale art. 876 alin. (2) Noul Cod Civil, care dispun că, pe lângă drepturile reale ce au ca obiect bunurile imobile, în condiţiile legii, „pot fi înscrise în cartea funciară şi alte drepturi, fapte sau raporturi juridice, dacă au legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară", iar prevederile art. 902 alin. (2) Noul Cod Civil enumeră actele sau faptele supuse notării, altele decât cele care sunt prevăzute expres de lege în diferite materii, respectiv:
- punerea sub interdicţie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri;
- cererea de declarare a morţii unei persoane fizice, hotărârea judecătorească de declarare a morţii şi cererea de anulare sau de rectificare a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii;
- calitatea de bun comun a unui imobil;
- convenţia matrimonială, precum şi modificarea sau, după caz, înlocuirea ei;
- destinaţia unui imobil de locuinţă a familiei;
- locaţiunea şi cesiunea de venituri;
- aportul de folosinţă la capitalul social al unei societăţi;
- interdicţia convenţională de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris;
-vânzarea făcută cu rezerva dreptului de proprietate;
- dreptul de a revoca sau denunţa unilateral contractul;
- pactul comisoriu şi declaraţia de rezoluţiune sau de reziliere unilaterală a contrac
tului;
- antecontractul şi pactul de opţiune;
- dreptul de preempţiune născut din convenţii;
- intenţia de a înstrăina sau de a ipoteca;
- schimbarea rangului ipotecii, poprirea, gajul sau constituirea altei garanţii reale
asupra creanţei ipotecare;
- deschiderea procedurii insolvenţei, ridicarea dreptului de administrare al debitorului supus acestei măsuri, precum şi închiderea acestei proceduri;
- sechestrul, urmărirea imobilului, a fructelor ori veniturilor sale;
- acţiunea în prestaţie tabulară, acţiunea în justificare şi acţiunea în rectificare;
- acţiunile pentru apărarea drepturilor reale înscrise în cartea funciară, acţiunea în partaj, acţiunile în desfiinţarea actului juridic pentru nulitate, rezoluţiune ori alte cauze de ineficacitate, acţiunea revocatorie, precum şi orice alte acţiuni privitoare la alte drepturi, fapte, alte raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise;
- punerea în mişcare a acţiunii penale pentru o înscriere în cartea funciară săvârşită printr-o faptă prevăzută de legea penală.
De altfel, dispoziţiile art. 902 alin. (1) Noul Cod Civil prevăd că „drepturile, faptele sau alte raporturi juridice prevăzute la art. 876 alin. (2) devin opozabile terţelor persoane exclusiv prin notare, dacă nu se dovedeşte că au fost cunoscute pe altă cale, în afara cazului în care din lege rezultă că simpla cunoaştere a acestora nu este suficientă pentru a suplini lipsa de publicitate", cu menţiunea că, potrivit art. 902 alin. (3) Noul Cod Civil, în materie de carte funciară, în sensul acestui articol, „prin terţi se înţelege orice persoană care a dobândit un drept real sau un alt drept în legătură cu imobilul înscris în cartea funciară".
De asemenea, potrivit art. 903 Noul Cod Civil, pot fi notate în cartea funciară, „fără însă ca opozabilitatea faţă de terţi să depindă de această înscriere":
- incapacitatea sau restrângerea, prin efectul legii, a capacităţii de exerciţiu ori de folosinţă;
- declaraţia de utilitate publică în vederea exproprierii unui imobil;
- orice alte fapte sau raporturi juridice care au legătură cu imobilul şi care sunt prevăzute în acest scop de lege.
Tot astfel, prin art. 904 Noul Cod Civil, se reglementează şi notarea intenţiei de a înstrăina sau de a ipoteca, iar art. 906 din acelaşi cod reglementează notarea antecontractelor şi a pactelor de opţiune.
Trebuie subliniat că potrivit art. 76 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicarea a Codului civil, prevederile art. 876-915 Noul Cod Civil referitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară „se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil".