Art. 851 Noul Cod de Procedură Civilă Plata preţului în rate Vânzarea la licitaţie publică Urmărirea imobiliară
Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Urmărirea imobiliară
SECŢIUNEA a 4-a
Vânzarea la licitaţie publică
Urmărirea imobiliară
SECŢIUNEA a 4-a
Vânzarea la licitaţie publică
Art. 851
Plata preţului în rate
La cererea adjudecatarului, executorul judecătoresc, cu acordul creditorului, când acesta nu este adjudecatar, precum şi al debitorului, pentru partea din preţ care depăşeşte valoarea creanţei, poate stabili plata preţului în rate cu dobânda legală aferentă, numărul acestora, cuantumul şi data scadenţei lor, precum şi suma care se plăteşte de îndată drept avans.
← Art. 850 Noul Cod de Procedură Civilă Restituirea garanţiilor... | Art. 852 Noul Cod de Procedură Civilă Actul de adjudecare... → |
---|
Ca atare,
Citește mai mult
plata în rate a preţului imobilului adjudecat este o soluţie stabilită în favoarea adjudecatarului, dar la ea se poate ajunge condiţionat de acordul celorlalte persoane interesate, circumstanţiate expres de lege. De remarcat că acordul este necesar pentru determinarea tuturor elementelor prevăzute în textul art. 851 NCPC: numărul ratelor, dobânda legală aferentă, cuantumul şi data scadenţei lor şi suma ce se plăteşte cu titlu de avans. Lipsa acordului oricăruia dintre subiectele circumstanţiate de lege constituie un motiv de nulitate a vânzării.Cu alte cuvinte, creditorul şi debitorul trebuie să fie de acord nu doar cu modalitatea de plată în rate a preţului adjudecării, ci şi cu numărul ratelor, cu cuantumul şi data scadenţei lor, cu dobânda legală aferentă, precum şi cu valoarea din preţ care trebuie plătită cu titlu de avans.
Aşa cum precizam mai sus, acordul debitorului este necesar doar pentru partea din preţ care depăşeşte valoarea creanţei, însă, chiar şi pentru această parte, se pune problema acordului cu privire la fiecare dintre elementele care vizează şi creditorul, mai sus descrise, deoarece, în funcţie şi de întinderea diferenţei rămase disponibilă în urma adjudecării, un număr prea mare de rate sau un cuantum prea mic al acestora lezează şi interesele debitorului. De pildă, dacă debitorului i s-a vândut silit singura casă (sau singurul apartament cu mai multe camere), deţinută cu destinaţia de locuinţă, iar diferenţa rămasă disponibilă potrivit 863 NCPC i-ar asigura posibilitatea de a-şi cumpăra o garsonieră, pentru a redobândi în scurt timp o locuinţă, atunci este posibil ca acesta să se opună, iar opoziţia sa este justificată, pentru că, la acel moment, obligaţia sa este considerată executată, iar debitorul nu poate fi obligat să suporte riscurile eventualelor dificultăţi financiare ale adjudecatarului, nici ale eventualei insolvabilităţi a acestuia, insolvabilitate survenită ulterior adjudecării.