Art. 268 Noul Cod Penal Inducerea în eroare a organelor judiciare Infracţiuni privind frontiera de stat
| Comentarii |
|
Infracţiuni privind frontiera de stat
Art. 268
Inducerea în eroare a organelor judiciare
(1) Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Nu se pedepseşte persoana care a săvârşit inducerea în eroare a organelor judiciare, dacă declară, înainte de reţinerea, arestarea sau de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva celui faţă de care s-a făcut denunţul sau plângerea ori s-au produs probele, că denunţul, plângerea sau probele sunt nereale.
| ← Art. 267 Noul Cod Penal Omisiunea sesizării Infracţiuni... | Art. 269 Noul Cod Penal Favorizarea făptuitorului Infracţiuni... → |
|---|
Raţiunea care a determinat modificarea denumirii infracţiunii are la bază faptul că denunţarea calomnioasă în varianta tip din Codul penal din 1969, deşi reglementată ca o infracţiune contra
Citește mai mult
înfăptuirii justiţiei, în realitate reprezenta o formă specială a infracţiunii de calomnie şi, în condiţiile în care fapta de calomnie nu a mai fost incriminată, denumirea marginală din reglementarea anterioară nu mai putea fi menţinută". Analiza comparativă a celor două texte de incriminare permite a se reţine că definiţia dată infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare are la bază conţinutul juridic al infracţiunii de „denunţare calomnioasă".în varianta tip [alin. (1)], infracţiunea constă într-o acţiune de sesizare, prin plângere sau denunţ, a organelor judiciare, care sunt induse în eroare fie prin afirmarea că a fost comisă o faptă prevăzută de legea penală, care în realitate nu există, fie prin acuzarea pe nedrept de comiterea unei fapte reale a unei persoane nevinovate.
De remarcat modificarea de ordin terminologic semnalată şi anterior, legiuitorul utilizând expresia „faptă prevăzută de legea penală", şi nu pe aceea de „infracţiune", aşa cum se prevedea în Codul penal din 1969.
Comparativ cu textul din vechea lege penală care definea infracţiunea de denunţare calomnioasă şi potrivit căruia învinuirea mincinoasă trebuia să privească săvârşirea unei infracţiuni, în noul text de incriminare se arată expres în ce anume trebuie să constea învinuirea mincinoasă, respectiv fie în afirmaţia privind existenţa unei fapte prevăzute de legea penală care în realitate nu există, fie în indicarea ca autor sau participant la comiterea unei fapte reale a unei persoane pe care făptuitorul o ştie nevinovată.
Varianta asimilată [alin. (2)] presupune producerea sau ticluirea de probe neadevărate, mincinoase, în scopul de a face dovada unei fapte inexistente sau a săvârşirii unei fapte reale de către o persoană nevinovată.
Regimul sancţionator a suportat o modificare, în sensul că la varianta tip este prevăzută şi pedeapsa amenzii alternativ cu închisoarea; în cazul închisorii, atât la forma simplă, cât şi la varianta asimilată, au fost păstrate limitele de pedeapsă din reglementarea anterioară.
Cauza de reducere a pedepsei prevăzută în art. 259 alin. (3) CP 1969 a fost înlocuită în noua reglementare cu o cauză de nepedepsire, care presupune ca, mai înainte de reţinerea, arestarea sau de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva celui faţă de care s-a făcut plângerea sau denunţul ori s-au produs probele, făptuitorul să declare că denunţul, plângerea sau probele sunt mincinoase. Practic, este vorba de o retragere a denunţului, a plângerii sau a probelor mincinoase, retragere ce trebuie să intervină până la unul dintre momentele procesuale prevăzute expres, respectiv reţinerea, arestarea sau punerea în mişcare a acţiunii penale.
Legea penală mai favorabilă. Reglementarea din noul Cod penal este mai favorabilă datorită regimului sancţionator mai blând, prin introducerea amenzii ca alternativă de sancţionare în cazul variantei tip, şi prevederii unei cauze de nepedepsire în locul cauzei de reducere a pedepsei din Codul penal din 1969.
Citește mai mult
denunţul, plângerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se reduce potrivit art. 76”.