Art. 283 OUG 34/2006 Căi de atac împotriva deciziilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor Soluţionarea contestaţiilor
Comentarii |
|
Soluţionarea contestaţiilor
SECŢIUNEA a 8-a
Căi de atac împotriva deciziilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
Art. 283
(1) Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliu este curtea de apel, secţia de contencios-administrativ şi fiscal în a cărei rază se află sediul autorităţii contractante. Cu excepţia cazurilor în care plângerea are ca obiect contestarea amenzii, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nu are calitatea de parte în proces.
(11) Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliu privind procedurile de atribuire de servicii şi/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes naţional, aşa cum este definită de legislaţia în vigoare, este Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
(2) Plângerea va fi soluţionată în complet format din 3 judecători.
(3) Prevederile secţiunii a 9-a se aplică în mod corespunzător.
(4) După soluţionarea plângerii de către instanţa prevăzută la alin. (1) sau (11), dosarul cauzei se restituie de către instanţă Consiliului.
OUG 34/2006 actualizată prin:Legea 76/2012 - pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă din 24 mai 2012, Monitorul Oficial 365/2012;
OUG 76/2010 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 30 iunie 2010, Monitorul Oficial 453/2010;
OUG 76/2010 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 30 iunie 2010, Monitorul Oficial 453/2010;
OUG 19/2009 - privind unele măsuri în domeniul legislaţiei referitoare la achiziţiile publice din 7 martie 2009, Monitorul Oficial 156/2009;
OUG 94/2007 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 26 septembrie 2007, Monitorul Oficial 676/2007;
Legea 337/2006 - pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 17 iulie 2006, Monitorul Oficial 625/2006;
Art. 2831
(1) În cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, preşedintele instanţei poate dispune, la cererea părţii interesate, prin încheiere dată cu citarea părţilor, suspendarea executării contractului.
(2) Instanţa soluţionează cererea de suspendare luând în considerare consecinţele probabile ale acesteia asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesului public. Instanţa va putea să nu dispună măsura prevăzută la alin. (1) în cazul în care consecinţele negative ale acesteia ar putea fi mai mari decât beneficiile ei. Hotărârea de a nu dispune suspendarea executării contractului nu trebuie să prejudicieze niciun alt drept al persoanei care a înaintat cererea prevăzută la alin. (1).
(3) Încheierea prevăzută la alin. (1) poate fi atacată cu recurs, în mod separat, în termen de 5 zile de la comunicare.
OUG 34/2006 actualizată prin:OUG 76/2010 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 30 iunie 2010, Monitorul Oficial 453/2010;
← Art. 282 OUG 34/2006 Procedura de verificare a legalităţii... | Art. 284 OUG 34/2006 Căi de atac împotriva deciziilor... → |
---|
Cererea de suspendare a procedurii de atribuire este inadmisibilă
In vederea protejării atât a intereselor petentei, cât şi a interesului public vizat de atribuirea contractului de achiziţie publică, petenta apreciază că este necesară suspendarea procedurii de atribuire a contractului până la soluţionarea plângerii de către Curtea de Apel Cluj.
Raportat atât la prevederile art. 283^1 din ordonanţă, cât şi la poziţia autorităţii contractante, care a suspendat din oficiu proccdura până la momentul soluţionării plângerii, Curtea a constatat că, având în vedere actualul cadru legislativ, este inadmisibilă solicitarea de suspendare a procedurii de atribuire.
Plângere formulată doar de un membru al asocierii contestatoare. Lipsa calităţii procesuale active
Conform art. 137 alin. 1 C. proc. civ., instanţa are obligaţia procedurală de a se pronunţa ab initio asupra excepţiilor a căror admitere ar face de prisos analizarea fondului plângerii. Intimata autoritate contractantă a invocat excepţia absolută şi peremptorie a lipsei calităţii procesuale active a petentei SC M.M.C. SRL. Analizând această excepţie, instanţa a apreciat că este pe deplin întemeiată pentru următoarele considerente:
Este reală susţinerea intimatei conform
Citește mai mult
căreia în cadrul procedurii de achiziţie publică, până la ora şi data limită de depunere a ofertelor s-au înregistrat cinci oferte, neexistând nicio ofertă depusă în mod separat şi individual de către actuala petentă SC M.M.C. SRL.Având în vedere art. 44 din ordonanţă, a fost depusă o ofertă comună de către asocierea SC M.M.C. SRL, SC P.E.C. SRL şi SC B.C. SRL. Aceeaşi asociere a formulat şi contestaţia înaintată Consiliului împotriva comunicării rezultatului procedurii, prin liderul ei SC M.M.C. SRL. în schimb, plângerea dedusă judecăţii în prezentul dosar a fost înaintată doar de către SC M.M.C. SRL, în nume propriu, fară măcar a se face menţiunea că ar fi făcută în calitatea sa de lider al asocierii şi reprezentant al celorlalte societăţi comerciale membre. Or, nu SC M.M.C. SRL, în nume personal, este titularul dreptului dedus judecăţii, ci asocierea din cadrul căreia aceasta a făcut parte şi cu care a înaintat oferta.
Printr-o cerere de îndreptare a erorii materiale depusă la dosarul cauzei la termenul din data de 19 aprilie 2011, petenta a precizat faptul că, dintr-o eroare, în cadrul plângerii a omis consemnarea faptului că plângerea a fost formulată în calitate de lider al asocierii. Anexat cererii a fost ataşată copia unui act autentic notarial prin care reprezentanţii celorlalte două societăţi comerciale din asociere recunosc calitatea petentei de lider al asocierii şi ratifică toate demersurile judiciare efectuate de petentă în calitate de lider al asocierii pentru atacarea deciziei Consiliului.
O primă observaţie pe care instanţa doreşte să o sublinieze este legată de faptul că acest act autentic notarial având ca obiect ratificare demers judiciar şi ratificare mandat este datat
18 aprilie 2011, iar plângerea este înregistrată pe rolul Curţii Ia 28 martie 2011. In consecinţă, aplicând o logică elementară, rezultă că nu putea exista o eroare materială la data introducerii plângerii - 28 martie 2011 - în condiţiile în care acordul celorlalţi membrii în asociere pentru acest demers procedural a fost obţinut 20 de zile mai târziu. Mai mult, acest acord este oricum tardiv, deoarece ieşirea din pasivitate a tuturor membrilor asocierii concretizată într-un mandat acordat aceluiaşi lider al asocierii de până în acel moment trebuie îndeplinită în termenul de decădere de 10 zile pentru formularea plângerii împotriva deciziei Consiliului, termen care curge de la comunicarea acesteia. Conform dovezii de comunicare, decizia atacată a fost comunicată la 18 martie 2011.
Pe de altă parte, petenta a mai invocat şi art. 161 alin. 1 C. proc. civ., conform căruia „când instanţa constată lipsa capacităţii de exerciţiu al drepturilor procedurale a părţii sau când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale, se poate da un termen pentru împlinirea acestor lipsuri”. Nici invocarea acestui temei procedural nu poate susţine poziţia procesuală a petentei, deoarece este inaplicabil în cazul concret analizat.
Dispoziţiile art. 161 alin.l C. proc. civ. sunt incidente doar în situaţia în care chiar prin cererea de chemare în judecată (sau plângere în cazul concret analizat) se relevă în mod expres calitatea de reprezentant a celui care iniţiază demersul procedural şi identitatea celui reprezentat. Astfel, potrivit art. 112 alin. 1 pct. 2 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată (plângerea în cazul nostru) trebuie să cuprindă: „numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional”. Doar aşa se poate acorda un termen pentru a dovedi calitatea de reprezentant expres enunţată prin cerere.
Plângerea a fost introdusă de o singură societate comercială fară vreo menţiune că reprezintă pe cineva, în condiţiile în care calitate de a formula plângerea avea doar o asociere de societăţi comerciale. Obţinerea ulterioară a acordului acestora este tardivă prin raportare la termenul în care trebuia formulată plângerea care a învestit instanţa.
In concluzie, instanţa a reţinut că plângerea introdusă de către SC M.M.C. SRL, în nume propriu şi nu în numele asocierii participante în cadrul procedurii de achiziţie publică, nu justifică calitatea procesuală activă, ca element esenţial al exercitării acţiunii civile. Demersurile ulterioare de a corecta această deficienţă majoră nu pot fi validate de către instanţă, conform argumentelor anterior enunţate.
Excepţia care urmează a fi admisă conform dispozitivului prezentei decizii este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, iar odată cu admiterea excepţiei, în baza art. 283 alin. 3 din ordonanţă, se impune respingerea plângerii, urmând a se păstra decizia Consiliului.
1. Capătul de cerere de suspendare a executării contractului se judecă de alt complet decât cel învestit cu judecarea plângerii.
2. Văzând că niciuna dintre părţi nu şi-a exprimat acordul cu privire la declinarea competenţei, în mod corect Consiliul a respins contestaţia ca inadmisibilă
1. Curtea a admis excepţia nelegalei compuneri a completului, invocată din oficiu, cu privire la capătul de cerere având ca obiect suspendarea încheierii şi executării contractului de servicii de consultanţă, şi a dispus formarea unui nou dosar, având ca obiect acest capăt de cerere, pe
Citește mai mult
care l-a înaintat către serviciul registratură în vederea repartizării aleatorii la completul prevăzut de art. 283' din ordonanţă. Aceasta întrucât, potrivit art. 283', în formaîn vigoare la data sesizării instanţei: „(1) In cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, preşedintele instanţei poate dispune, la cererea părţii interesate, prin încheiere dată cu citarea părţilor, suspendarea executării contractului. (2) Instanţa soluţionează cererea de suspendare luând în considerare consecinţele probabile ale acesteia asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesului public. Instanţa va putea să nu dispună măsura prevăzută la alin. (1) în cazul în care consecinţele negative ale acesteia ar putea fi mai mari decât beneficiile ei. Hotărârea de a nu dispune suspendarea executării contractului nu trebuie să prejudicieze niciun alt drept al persoanei care a înaintat cererea prevăzută la alin. (1). (3) încheierea prevăzută la alin. (1) poate fi atacată cu recurs, în mod separat, în termen de 5 zile de la comunicare.” Având în vedere că textul legal citat indică în mod expres completul competent, dosarul s-a înaintat spre repartizare, conform regulamentului de ordine interioară, la completul prevăzut de art. 2831.
2. în mod legal şi temeinic a reţinut Consiliul faptul că procedura de cerere de ofertă pentru servicii de consultanţă privind privatizarea societăţii comerciale este supusă dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 577/2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării *, normă specială şi derogatorie de la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.
In plus, corect a constatat Consiliul şi faptul că, în ceea ce priveşte procedura de soluţionare a cererilor prin care se atacă un act prevăzut de legile speciale din domeniul privatizării, competenţa revine tribunalului (conform art. 40 alin. 1 din Legea nr. 137/2002), iar nu organului administrativ-jurisdicţional. Astfel fiind, atât procedura aplicabilă, cât şi competenţa sunt derogatorii de la norma generală. Principiul invocat de petentă, în sensul că norma specială se completează cu norma generală - Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 - este aplicabil numai în ipoteza în care norma specială nu prevede, nu reglementează o anumită materie, pentru care norma generală asigură reglementarea, astfel că în acea ipoteză s-ar putea susţine teoria petentei. Numai că, în speţă situaţia este diferită, în sensul că, raportat la situaţia de fapt reţinută în mod corect de Consiliu, legiuitorul a prevăzut expres o procedură derogatorie de la ordonanţă, ceea ce face aplicabil pe deplin principiul conform căruia norma specială derogă de la norma generală.
In atare condiţii, văzând că niciuna dintre părţi nu şi-a exprimat acordul cu privire la declinarea competenţei, în mod corect Consiliul a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 278 alin. 1 şi 5 din ordonanţă, respingând contestaţia ca inadmisibilă.
Comentariu
In decizia sa nr. 939 din 11 aprilie 2012, atacată cu plângere în speţa judecată mai sus, Consiliul a menţionat:
In conformitate cu prevederile art. 269 din ordonanţă, prin adresele nr. 4131/27.03.2012 şi 4222/28.03.2012, Consiliul a solicitat contestatoarelor prezentarea de puncte de vedere cu privire la excepţia lipsei competenţei sale materiale în soluţionarea cauzelor, invocată de către autoritatea contractantă, precum şi indicarea instanţelor considerate, de către acestea, a fi competente să soluţioneze contestaţiile şi în favoarea cărora să fie declinată cauza spre competentă soluţionare.
Prin adresele înregistrate la Consiliu sub nr 7563/29.03.2012 şi 8224/04.04.2012, con-testatoarele, considerând că procedura de selectare a consultantului în procesul privatizării este o etapă preliminară, fiind insuficient reglementată de Legea nr. 137/2002 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, respectivele norme legale se vor completa cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 34/2006, deoarece actele normative precitate nu instituie o procedură specială de atribuire a contractelor de achiziţie publică pentru angajarea serviciilor de consultanţă în procesul de privatizare. Niciuna dintre cele două petente nu au indicat instanţa căreia acestea apreciau că se impune a fi declinate spre soluţionare contestaţiile formulate.
In situaţia în care niciuna dintre cele doua contestatoare nu şi-a exprimat acordul privind declinarea cauzelor spre soluţionare în favoarea instanţelor competente, insistând în sensul impunerii soluţionării cauzelor în competenţa organismului administrativ-jurisdicţional, Consiliul, în baza art. 278 alin. I şi 5 din ordonanţă, a respins contestaţiile, ca inadmisibile.
Cererile de anulare a contractului de achiziţie publică şi de obligare a autorităţii contractante la plata de despăgubiri pentru repararea prejudiciului excedează cadrului procesual al plângerii împotriva deciziei Consiliului, constituind acţiuni de sine stătătoare
Examinând decizia atacată, pe baza actelor dosarului şi a dispoziţiilor legale aplicabile, văzând şi art. 304' C. proc. civ., Curtea a apreciat că plângerea este nefondată, pentru următoarele considerente:
Plângerea este reglementată prin dispoziţiile ordonanţei ca o cale de atac împotriva actului
Citește mai mult
administrativ-jurisdicţional reprezentat de decizia Consiliului. Prin urmare, controlului judiciar al instanţei de contencios administrativ îi este supusă această decizie, prin prisma motivelor invocate în contestaţia cu care Consiliul a fost sesizat. Sub acest aspect, Curtea a reţinut că reclamanta a formulat prezenta acţiune, solicitând anularea deciziei Consiliului, cu consecinţa menţinerii rezultatului procedurii comunicat la 02.09.2011 şi suspendarea executării contractului de achiziţie publică încheiat la 25.10.2011, suspendare permisă de art. 283^1 alin. (2) şi art. 287^7 din ordonanţă.Cererile subsidiare, de anulare a contractului de achiziţie publică şi de obligare a autorităţii contractante la plata de despăgubiri pentru repararea prejudiciului (nespecificat, de altfel) excedează cadrului procesual al plângerii împotriva deciziei Consiliului, constituind acţiuni de sine stătătoare, reglementate distinct şi care se judecă separat de către instanţele judecătoreşti competente [astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 286 şi art. 287 alin. (1) din ordonanţă].
Retragerea garanţiei de participare la procedură nu conduce la lipsa de interes a ofertantei în a formula plângere împotriva deciziei prin care Consiliul i-a respins contestaţia
Potrivit art. 281, raportat la art. 283 alin. 1 din ordonanţă, împotriva deciziilor Consiliului, partea poate formula plângere, petenta SC P.A. SRL având calitate procesuală activă în cauză.
Pornind de la distincţia existentă între dreptul subiectiv şi dreptul procesual, reţinem că, în speţă, nu se susţine excepţia lipsei de interes a petentei, motivat de împrejurarea că, prin cererea nr. 1630/07.05.2012
Citește mai mult
înregistrată la autoritatea contractantă, petenta a solicitat restituirea garanţiei de participare la procedura de atribuire, iar prin acest demers, la momentul formulării acţiunii, ea era asimilată unui participant care şi-a retras oferta de la procedură. SC P.A. SRL, independent de împrejurarea că la momentul plângerii era asimilată unui participant care şi-a retras oferta, a avut un interes legitim în legătură cu respectiva procedură de achiziţie publică, dispoziţiile art. 88 alin. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 952/2006 nelipsind de eficienţă pe cele ale art. 255 alin. 2 lit. a) din ordonanţă.