Decizia civilă nr. 2086/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr. 2086/R/2011
Ședința publică din data de 7 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : I. T.
JUDECĂTOR : D. C. G.
JUDECĂTOR : C. M.
GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 271 din 20 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) privind și pe reclamantul intimat U. D., având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul intimat U. D., lipsind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 3 mai 2011 reclamantul intimat a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare.
De asemenea, constatându-se că procedura de comunicare cu reclamantul, din eroare s-a cusut în dosarul cu nr. (...), s-a dispus desprinderea ei din acel dosar și renumerotarea filelor.
Reclamantul intimat declară că nu are cereri de formulat în probațiune. Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță ca fiind temeinică și legală.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 271 din 20 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea formulată de reclamantul U. D. împotriva pârâtei C. J. de P. C. și în consecință:
Pârâta C. J. de P. C. a fost obligată să emită o nouă decizie privind pensia pentru limită de vârstă în favoarea reclamantului cu luarea în calcul la cuantumul pensiei și a punctajului mediu anual a sporului pentru lucru sistematic peste program, menționat în Adeverința nr. 107/(...) emisă de S. C. SA A.-I.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin D. nr.
225355/(...) reclamantului i s-a calculat pensia pentru munca depusă și limită de vârstă, stabilindu-i-se un cuantum al pensiei de 1865 lei, punctajul mediu anual determinat fiind stabilit la 2,59555 puncte în conformitate cu prevederile L. nr. 19/2000(f.4).
Reclamantul a depus la dosarul cauzei copia Adeverinței nr. 107/(...) emisă de către S. A. C. S. A. I., din care rezultă că acesta a beneficiat de venituri suplimentare reprezentând sporul pentru munca depusă peste durata normală a timpului de lucru în perioada (...)-(...) pentru care s-au achitat contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Instanța a solicitat de la pârâtă comunicarea dosarului de pensie privindu-l pe reclamant și din copia buletinului de calcul aferent deciziei de stabilire a drepturilor acestuia, rezultă că veniturile obținute în perioada anterior menționată nu au fost luate în considerare.
Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurați prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I, II și V din
L. nr. 19/2000 republicată, și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă.
Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. l pct. I, au veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prev. la art. 5 alin. I pct. II și V.
Se iau așadar în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu.
Conform prevederilor art. 3 din Ordinul nr. 50/1990 beneficiarul de încadrarea în grupa I-a și a II-a de muncă, fără limitarea numărului, personalul care era în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștrii, tehnicieni, personalul de întreținere și reparații precum și alte activități prevăzute în Anexele 1 și 2. A. 7 al textului de lege prevedea că încadrarea în grupele de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca , pentru grupa I-a de muncă personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50% iar pentru grupa a II- a cel puțin 70% din programul de lucru.
În acest sens adeverințele emise de către angajator nu pot fi apreciate sub aspectul legalității de către pârâtă întrucât pentru mențiunile atestate de conținutul acestor adeverințe, angajatorul își asumă integral răspunderea inclusiv cea penală. Adeverințele reprezintă, conform prevederilor art. 164 alin.3 din L. nr. 19/2000 mijloace de probă care pot fi coroborate cu restul dovezilor existente în cauză, respectiv mențiunile din carnetul de muncă al reclamantului, care sunt obligatorii câtă vreme nu s-a solicitat rectificarea acestor mențiuni.
Potrivit dispozițiilor art.10 și art.23 din L. nr.3/1977, în baza de calcul a pensiilor,înainte de apariția L. nr.19/2000, nu se lua în considerare câștigul brut ci media retribuțiilor tarifare de încadrare stabilită pe baza retribuției tarifare de încadrare pentru cei retribuiți cu luna și retribuția tarifară de încadrare corespunzătoare pentru 204 ore, pentru cei retribuiți cu ora,inclusiv pentru cei care lucrează în acord.
În conformitate cu prevederile art. 164 alin.2 din L. nr. 19/2000 la determinarea punctajelor se iau în vedere și sporurile înregistrate în carnetul de muncă, ca și cele neînregistrate, dar care au intrat în baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale și au fost dovedite prin adeverință. Este așadar, o aplicare a principiului contributivității prevăzut de art. 78 alin. 4 din L. nr. 19/2000.
Prin L. nr.250/2007 s-au modificat prevederile art.78 alin.4 din L. nr.19/2000 în sensul că, s-a eliminat plafonarea bazei de calcul a contribuțieide asigurări sociale. Astfel conform art.I, pct.10 din Ordinul M.M.F.E.S. nr.680/2007, începând cu data de (...) punctajul anual al asiguratului se determină pe baza venitului brut realizat lunar prevăzut la punctul 19 .
Această dispoziție nu poate fi aplicată doar veniturilor realizate după intrarea în vigoare a L. nr. 250/2007, deoarece și L. nr. 19/2000 reglementează situații născute înainte de intrarea sa în vigoare.
Salariile sunt înscrise în carnetul de muncă iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim pe economie. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent sau nu ca și majorările de salarii.
Vor fi luate în considerare și indemnizațiile care potrivit legislației anterioare datei de l.04.2001 au făcut parte din baza de calcul al pensiilor si care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, potrivit art. 4 pct.2 și 3 din OUG 4/2005.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. DE P. C.,solicitând modificarea sentinței și respingerea acțiunii.
În motivarea recursului, s-a arătat că potrivit art. 164 alin. 1 lit. a din L. nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități.
În conformitate cu art.164 la determinarea punctajului mediu anual se au în vedere și sporurile cu caracter permanent.
Conform art. 3 din L. nr.4. sporurile cu caracter permanent sunt: sporul de vechime în muncă, sporul pentru lucru în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, indemnizația de zbor, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare, alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă potrivit legii.
Astfel nu au constituit sporuri permanente sumele pentru ore suplimentare, orele de noapte care sunt diferite de sporul de noapte, sumele pentru munca sâmbăta și duminica, salariul de merit, premiile.
Intimatul reclamant U. D. prin întâmpinare (f.3) a solicitat respingerea recursului.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Adeverințele menționate cuprind, cu titlu de venituri suplimentare, acordul global, orele suplimentare, premii, sporul de vechime.
Luarea în considerare a acestor venituri se impune în primul rând față de prevederile cu titlu de principiu din art. 2 al L. nr. 19/2000, potrivit căruia sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază, printre altele, cele ale „b) egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; (…) e) contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite";.
Faptul că art. 164 alin. 2 din L. nr. 19/2000 stipulează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) (a)salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă";, iar la alin. 3 se statuează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare"; și că art. 10 din L. nr. 3/1977, invocat în cererea de recurs, statuează că „retribuția tarifara, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate";, nu poate fi interpretat ca o înlăturare de la calculul pensiilor a sumelor ce nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, în măsura în care și asupra acestora s-a datorat și plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/19722 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, ce statuează la art. 1 că „. socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat";. Or, în mod evident, în înțelesul sintagmei de „. brut"; se includ și sporul pentru muncă în acord, premiile și orele suplimentare, chiar dacă acestea nu au avut caracter permanent.
Incidente sunt și dispozițiile art. 78 alin. 4 din L. nr. 19/2000, potrivit cărora „punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) si (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale";. Chiar dacă, în mod evident, așa cum arată și recurenta, textul se referă la veniturile realizate după intrarea în vigoare a L. nr. 19/2000, nu se poate ignora principiul egalității ce guvernează stabilirea raporturilor statului cu contribuabilii în ce privește asigurările sociale de stat, astfel încât nu se poate aplica o discriminare sub acest raport între contribuabili, în funcție de momentul realizării câștigului, având în vedere că asupra acestuia s-a calculat și plătit deopotrivă contribuția de asigurări sociale.
Nu poate fi reținută afirmația recurentei că asupra premiilor nu s-a reținut contribuția de asigurări sociale față de prevederile art. 26 din L. nr.
19/2000, având în vedere că aceste venituri au fost realizate până în anul
1998, or L. nr. 19/2001 a intrat în vigoare în anul 2001, astfel încât plata contribuției de asigurări sociale s-a realizat, în raport de aceste premii, în baza art. 1 din Decretul nr. 389/1972, citat mai sus.
Sunt corecte citate de către recurentă prevederile art. 4 și 44 din L. nr.
27/1966, conform cărora fondurile necesare plății pensiilor, a ajutorului social
și a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor și membrilor lor de familie se realizează din contribuțiile întreprinderilor, instituțiilor, altor organizații și ale persoanelor fizice care angajează, precum și din sumele alocate în acest scop din bugetul de stat, fără nici o reținere din salariu. Aceste dispoziții, ca și cele ale art.3 al L. pensiilor nr. 3/1977, ce statuează că „fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituie din contribuțiile pe care le plătesc unitățile socialiste, precum și din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat";, nu sunt în contradicție cu prevederile art. 1 din Decretul nr.
389/1972 citat mai sus, astfel încât interpretarea coroborată a acestor texte delege conduce la concluzia că din câștigul brut realizat de personalul salarizat, unitățile angajatoare rețineau contribuția de asigurări sociale de stat, pe care o vărsau la bugetul asigurărilor sociale de stat, acestea fiind de fapt „. pe care le plătesc unitățile socialiste";, despre care face vorbire art. 3 din L. nr. 3/1977. Deci, nu se poate afirma că, potrivit legislației în vigoare în perioada vizată de adeverința eliberată reclamantului, acesta nu ar fi contribuit din întreg venitul brut realizat la fondul asigurărilor sociale de stat. A. 1 din Decretul nr.
389/1972 a fost modificat pentru prima dată prin L. nr. 4., fără însă a se schimba principiul calculului contribuției de asigurări sociale asupra întregului câștig brut realizat.
Cât privește referirea la dispozițiile pct.VI al O.U.G. nr. 4/2005, conform cărora „nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioarei datei de 1 aprilie 2001:
● formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale";, Curtea apreciază că aplicarea acestui text de lege nu trebuie să ignore principiile enunțate mai sus ce guvernează ramura dreptului asigurărilor sociale de stat, așa cum au fost prezentate pe larg în cele ce preced.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază recursul ca nefondat și urmează a-l respinge, raportat la prevederile art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 271 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 7 iunie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. T. D. C. G. C. M.
N. N.
GREFIER
Red. DG
6 iunie 2011/2 ex.
| ← Decizia civilă nr. 296/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 4662/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
