Decizia civilă nr. 3106/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3106/R/2011
Ședința publică din data de 20 septembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 1536 din 24 martie 2011 pronunțate de
Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul F. R., având ca obiect asigurări sociale - contestație împotriva deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantului intimat - avocat K. L. T., lipsind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că reclamantul prin avocatul său a formulat întâmpinare la recursul declarat de pârâtă, înregistrată la dosarul cauzei la data de 9 septembrie 2011, întâmpinare pe care reprezentanta acestuia declară că înțelege a o susține.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată conform chitanței anexate la întâmpinare.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1536 din (...) pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul F. R. împotriva pârâtei C. J. de P. C. și în consecință s-a anulat decizia de respingere R nr.5146/(...) emisa de pârâtă.
A fost obligată pârâta C. J. de P. C. să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea reclamantului cu luarea în calcul a perioadei (...)-(...) cât a lucrat în grupa I de muncă, în procent de 1., conform adeverinței nr.1089/(...) și adeverinței nr. 443/(...) ambele emise de S. T., începând cu data de (...).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantului, prin decizia nr. 5146 din (...), i s-a respins de către pârâtă cererea de pensionare pentru limita de vârstă motivat de împrejurarea că perioada (...) - (...) „nu poate fi luată în calcul ca utilă în grupa I de muncăîntrucât pe cartea de muncă nu apare secția electroliză, sect. de gr. I, aparecorectată numai cu 1.04.90.";.
Instanța a reținut că pârâta nu are calitatea, atribuția și competența legală de a cenzura încadrarea efectuată de angajator și atestată de acesta, în grupele speciale de muncă, aspect asupra căruia practica judiciară a statuat în mod constant.
Or, angajatorul reclamantului a atestat prin adeverințele nr. 1089/(...)
și nr. 443/(...) că reclamantul a beneficiat de încadrarea în grupa I de muncă, în procent de 1., în perioada (...) - (...).
R. la momentul înregistrării cererii la pârâtă, reclamantului i se aplică prevederile Legii nr. 1., iar conform anexei acesteia, în speță operează o reducere a vârstei de pensionare cu 3 ani.
În consecință, în baza art. 77 din L. nr. 1., art. 154 din L. nr.263/2010, instanța a admis acțiunea conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. de P. C.solicitând modificarea sentinței atacate, cu respingerea acțiunii.
În motivare pârâta a arătat că instanța a acordat dreptul la grupa de la o dată precisă fără a observa că în acest fel acordă și dreptul la pensie care nu se poate naște la (...).
S. două posibilități de calcul, considerând că s-a adăugat în plus la pensie intervalul dezbătut rezultând 19 ani, 9 luni și 28 zile în grupa I:
- se consideră grupa I de muncă și reducerea din vârsta de la A. nr. 3 - care se raportează la data cererii: în 12.2010 la bărbați vârsta era de 64 de ani și reducerea de 10 ani și 10 luni de la T. nr.4 pentru 8 ani în grupa I. S. 53 de ani și 2 luni vârsta de pensionare.
- se adaugă toate perioadele atât de grupa I cât și de grupa a II-a
(asimilându-se grupa I cu a II-a deoarece fiind mai complexă grupa a II-a neputându-se asimila grupei I) în vederea avantajării petentului și rezultă în total 30 de ani, 9 luni și 28 de zile în grupa a II-a conform T.ui nr.1, rezultă 7 ani de reducere dar de această dată din vârsta standard din O. nr.340/2001 care era de 65 de ani. S. 58 de ani vârsta de pensionare.
- la data cererii 12.2010 reclamantul nu îndeplinea nici una dintre aceste vârste de mai sus, având abia 53 de ani împliniți, așadar nu se poate recunoaște dreptul la pensie, eventual la grupa de muncă, însă soluția este tot de respingere.
În subsidiar pârâta mai arată că la punctele 3 și 7 din O. nr. 340/2001 se prevede ca beneficiază de prevederile sale categoriile de personal care lucrează efectiv la locurile de munca si activitățile prevăzute in anexele nr. 1 și
2, în ordin proporțional cu timpul efectiv lucrat in aceste condiții. După cum se poate observa după o simplă lectură a acestor puncte nu se regăsește încadrarea în aceste prevederi profesia respectivă (care prin natura ei nu implica propriu-zis acele condiții grele, caracterizate prin condiții nefavorabile de microclimat, prezența noxelor, prin risc deosebit, prin expunerea fizică la pericole faptice care apar în timpul procesului de producție, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, suprasolicitare fizică sau nervoasă).
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 9 septembrie 2011, reclamantula solicitat respingerea recursului.
În motivare reclamantul a arătat că potrivit adeverințelor nr.1089/(...) și nr. 443/(...), emise de SC UCT SA T., reclamantul a beneficiat de încadrare în grupa I de munca conform Ord. 5., pct.33, A.1, desfășurându-și activitatea în cadrul Instalației Electroliza.
De asemenea, conform carnetului de munca al reclamantului, la pagina
26 ind. 1 și 27 ind. 1 se face mențiunea că în perioada (...)-(...), acesta abeneficiat de încadrare în grupa I de munca conform Ord.5., A.1 pct.33, 1., în total 17 ani și 4 luni.
Instanța de fond a reținut, Ia pronunțarea deciziei, corectitudinea datelor înscrise deopotrivă în carnetul de munca și în adeverințele menționate, arătând, de asemenea, în mod corect, ca, potrivit practicii judiciare constante, Casa de pensii nu are calitatea, atribuția și competența legală de a cenzura încadrarea efectuată și atestata de angajator în grupele speciale de muncă.
Potrivit legislației în vigoare la acea data, conducerea unității la care a fost angajat în acea perioada a inclus activitatea desfășurata în cadrul secțiilor sale în grupa I de munca. R. la aceasta împrejurare, reclamantului i s-a reținut din salariu în întreaga perioada cât a fost angajat la SC UCT T., din (...) și până la (...), contribuția pentru asigurări sociale Ia grupa I de munca, după cum a beneficiat și de sporuri, conform adeverinței nr. 443/(...), emisa de SC UCT SA T., S. în L.
Recursul recurentei are la baza completa ignorare a adeverințelor anexate cererii introductive de instanța, dar și a carnetului de muncă, care atesta împrejurarea că reclamantul a fost încadrat în grupa I de muncă în perioada (...)-(...).
Omisiunea înscrierii anumitor mențiuni în carnetul de munca nu îi este imputabila reclamantului, iar neîndeplinirea acestei obligații din partea altei persoane, singura abilitata, nu poate fi de natura a-i aduce prejudiciile pe care le aduce după sine restrângerea dreptului de a se pensiona. Ca o evidență, tocmai eliberarea adeverințelor stă dovada faptului că s-a dorit, din partea angajatorului, îndreptarea oricăror erori și omisiuni care s-au făcut cu ocazia completării carnetelor de munca.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și aapărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Așa cum reiese din înscrisurile depuse la fond (decizia de respingere a cererii privind acordarea pensiei conform Legii nr. 1., adeverințele nr.1089/(...)
și nr. 443/(...) ambele emise de S. T., copia cărții de muncă a reclamantului și întâmpinarea pârâtei), aceasta refuză luarea în considerare a întregii perioade atestată în carnetul de muncă al reclamantului, la filele 261 și 271 și în menționatele adeverințe, ca lucrată în grupa I de muncă, anume, perioada (...)- (...), având funcțiile de electrician, apreciind că raportat la punctele 3 și 7 din O. nr. 5., nu poate fi regăsit un temei pentru încadrarea în aceste prevederi a profesiei respective, care prin natura ei nu implica propriu-zis acele condiții grele, caracterizare prin prezența noxelor, prin risc deosebit, prin expunere fizică la pericole faptice care apar în timpul procesului de producție.
Refuzul pârâtei nu este legitim.
Potrivit prevederilor art. 3 din O. nr. 5., „Beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2."; Prin urmare, selecția făcută de pârâtă pe motiv că electricienii nu au lucrat în condiții similare muncitorilor este neîntemeiată și în contra stipulațiilor actului normativ în discuție.
Pe de altă parte, potrivit art. 5 și 6 din Ordin, „Existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele M.ui Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile denormalizare a condițiilor și ca toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal. (…)
Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)";.
Se constată că actul normativ incident prescrie o metodologie clară de nominalizare a persoanelor care au desfășurat activitate în grupele de muncă, astfel încât actul emis de angajator în urma aplicării acestui procedeu legal nu poate fi ignorat de către pârâtă decât în măsura în care ar obține anularea acestuia. Or, dat fiind că intimata pârâtă nu a făcut dovada că ar fi dobândit constatarea prin instanță a nulității înscrierilor în carnetul de muncă și în adeverințe cu privire la grupa de muncă în care reclamantul și-a desfășurat activitatea și nici în prezentul cadru procesual nu a investit instanța cu o astfel de cerere, atitudinea acesteia de a ignora încadrarea în grupa de muncă a activității reclamantului apare ca abuzivă și contrarie dispozițiilor legale, situație în care sentința pronunțată, prin care se sancționează comportamentul abuziv al pârâtei, este temeinică și legală.
Se observă de altfel că singura obiecție punctuală pe care pârâta, la fond, o aduce cererii reclamantului se referă la faptul că secția electroliză apare menționată în carnetul de muncă al reclamantului abia ulterior datei de (...), astfel încât se recunoaște grupa de muncă în favoarea reclamantului doar ulterior acestei date. Or, prin adeverințele menționate se aduc precizări de către fostul angajator chiar în sensul cerut, anume, că a desfășurat activitate în cadrul instalației Electroliză în perioada pe care pârâta refuză să o recunoască, situație în care nu poate fi reținută susținerea pârâtei recurente că activitatea reclamantului intimat nu s-ar încadra în condițiile grupei I de muncă, astfel cum sunt acestea stabilite de pct. 33 din A. I la O. nr. 5..
Recursul este însă întemeiat prin raportare la criticile de nelegalitate vizând data de la care se naște dreptul la pensie al reclamantului.
Se reține, în acest sens, că reclamantul a solicitat deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă la data de (...) (fila 4 dosar fond).
Prima instanță a constatat deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă în favoarea reclamantului cu data de (...), prin raportare la prevederile anexei Legii nr. 1. și la o reducere a vârstei de pensionare cu 3 ani.
Curtea constată că prin decizia în interesul legii nr. 4/2011 din (...), publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 349 din (...), Înalta Curte de Casație și Justiție a dezlegat, cu forță obligatorie pentru instanțe, că „modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operațiunile de calculare a pensiilor din sistemul public, pentru persoane ale căror drepturi s- au deschis începând cu data de 1 aprilie 2001 și care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare potrivit legii, se realizează prin raportare la dispozițiile anexei nr. 3 la L. nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în sensul că beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare care se determină în funcție de data formulării cererii de pensionare";.
Or, la data de (...), data formulării cererii de acordare a pensiei pentru limită de vârstă de către reclamant, vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa 3 la L. nr. 1. pentru bărbați era de 64 de ani. R. la stagiul efectuat de reclamant în grupa I de muncă de 19 ani și 10 luni (cumulând perioadarecunoscută în decizia de respingere atacată cu cea pe care în mod nelegal pârâta refuză să o recunoască, reducerea vârstei standard de pensionare pentru reclamant este de 10 ani și 10 luni, potrivit dispozițiilor art. 1671 din L. nr. 1., astfel încât scăzând această reducere din vârsta standard de pensionare mai sus menționată, rezultă că reclamantul putea cere pensionarea pentru limită de vârstă la 53 ani și 2 luni, vârstă pe care acesta, născut la (...), a împlinit-o la data de (...).
Așa fiind, Curtea urmează a admite recursul pârâtei, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ., cu consecința modificării în parte a sentinței, în sensul că va dispune emiterea noii decizii de pensionare cu începere de la data de (...).
Se va proceda astfel, chiar față de data la care reclamantul a cerut înscrierea la pensie, care este data de (...) (deci anterior împlinirii condițiilor de pensionare, care condiții s-au împlinit după emiterea deciziei contestate) reținându-se atitudinea culpabilă a pârâtei, care în cuprinsul deciziei atacate a trecut o altă vârstă standard de pensionare pentru reclamant, mai mare decât cea legală (pe cea legală recunoscând-o ca atare doar în cuprinsul cererii de recurs), refuzând în mod constant, inclusiv în cadrul procesului, să recunoască dreptul reclamantului la fructificarea întregii perioade lucrate în grupa I de muncă, deși aceasta fusese pe deplin probată. Prin această atitudine pârâta a dezinformat practic pe reclamant și nu i-a permis să își coordoneze comportamentul cerințelor legale și să formuleze o nouă cerere la data la care ar fi îndeplinit condițiile de pensionare, deci la data de (...), situație în care simpla eliminare din dispozitivul sentinței a datei eronate de (...) ca dată de debut a dreptului la pensie l-ar prejudicia nejustificat pe reclamant, culpa pentru neformularea unei noi cereri la data când ar fi îndeplinit condițiile legale aparținând pe de-a-ntregul recurentei, așa cum s-a arătat. Este motivul pentru care se va stabili ca dată de debut a drepturilor de pensie pentru limită de vârstă data de (...), în considerarea cererii formulate la data de (...).
În baza dispozițiilor art. 276 C.proc.civ., având în vedere faptul că recurenta a căzut în pretenții în mai mare măsură decât intimatul, prin aceea că s-a validat recursul doar raportat la o foarte scurtă perioadă de acordare a pensiei, în cea mai mare parte fiind înlăturate motivele de recurs ca nefondate, urmează a fi obligată recurenta la plata parțială a cheltuielilor de judecată susținute de reclamantul intimat, în cuantum de 400 lei, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul formulat de pârâta C. J. de P. C. împotriva sentinței civile nr. 1536 din (...) pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) pe care o modifică în parte în sensul că emiterea noii decizii de pensionare se va face cu începere de la data de (...).
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Obligă recurenta să plătească intimatului F. R. suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 20 septembrie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, D. C. G. C. M. I. T.
GREFIER, N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.fond.I.P.
| ← Decizia civilă nr. 74/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 4572/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
