Decizia civilă nr. 3595/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 3595/R/2011
Ședința 17 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. T. DE P. B.-N. împotriva sentinței civile nr. 1. din 06 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul
Bistrița Năsăud în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat P. I., având ca obiect asigurări sociale actualizare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 05 septembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat P. I. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, precum și judecarea cauzei în lipsa sa de la dezbateri.
De asemenea, se constată că prin motivele de recurs pârâta recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242
C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1201 din (...) pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr.(...) a fost admisă, ca fiind întemeiată, acțiunea formulată de reclamantul P. I. împotriva pârâtei C. T. de P. B.-N., și în consecință, a fost obligată pârâta să actualizeze pensia cuvenită reclamantului pentru anii 2006,
2007 și pentru perioada (...)-(...), conform veniturilor menționate în adeverințele nr.7004/VI/9/ 12 ianuarie 2011, nr.7010/VI/9/ 12 ianuarie 2011 și nr.7004/VI/9/ 12 ianuarie 2011, venituri ce au fost indicate în adresa nr.
7002/VI/9/ 12 ianuarie 2011.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului diferența dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată pentru anii 2006, 2007 și trimestrul I din 2008, respectiv în perioada (...)-(...), sume actualizate la data plății efective în funcție de indicele de inflație.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a avut calitatea de procuror și, începând cu data de (...), prin D. nr.95343/(...), i s-a stabilit pensie de serviciu, cuantumul pensiei de serviciu fiindu-i determinat,conform art.81 din Legea nr.303/2004, în forma în vigoare la acea dată, respectiv de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, veniturile brute avute în vedere fiind cele care figurau în statele de plată ca fiind plătite de angajator, așa cum acestea au fost reflectate în statele de plată. Ulterior pensia cuvenită pentru anul 2005 a fost recalculată și pârâta a luat în calcul și sporul de 50 %.
Actualizările ulterioare, din anii 2006 și 2007 și pentru primul trimestru al anului 2008, s-au realizat în funcție de veniturile efectiv încasate de un procuror cu același grad ca și al reclamantului, aflat în funcție, venituri reflectate în statele de plată și nu în funcție de veniturile cuvenite a fi încasate potrivit dispozițiilor legale, printre care și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996 și, abia începând cu data de (...), acest spor a fost luat în calcul la actualizarea pensiei de serviciu.
Aceasta deoarece, în mod nelegal, ca urmare a unei interpretări eronate a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, așa cum a fost modificată de OG nr.83/2000, P. de pe lângă T. BN nu a achitat procurorilor sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică cuvenit, în perioada octombrie 2000-12 noiembrie 2009, când a intrat în vigoare art.4 alin.1 din anexa VI a Legii nr.330/2009.
Ca urmare a refuzului angajatorului de a le achita procurorilor(printre care și reclamantul) drepturile ce reprezintă sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, aceștia au acționat în judecată P. de pe lângă T. BN pentru a plăti, pentru toată perioada retroactivă și până la pronunțarea sentinței și în continuare, pentru procurorii în activitate (respectiv până la pensionare în cazul reclamantului) drepturile bănești ce reprezintă sporul de
50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și, prin sentința civilă nr.204/F/24 aprilie 2008, pronunțată de T. B.-N., în dosarul nr.(...)(f.14), devenită irevocabilă, prin decizia nr.1005/R/21 aprilie 2009 a C. de A. C.(f.20), a fost obligat P. de pe lângă T. BN să plătească reclamantului suma cuvenită cu titlu de spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și neacordată până la data pensionării, 30 aprilie 2005 și pentru procurorii în funcție până la (...), precum și în continuare.
Întrucât dispoziția legală care reglementa sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică a fost interpretată diferit de instanțele judecătorești, unele susținând că este abrogată, iar altele că este în vigoare, ÎCCJ a fost investită cu soluționarea unui recurs în interesul legii prin care s-a solicitat interpretarea dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996.
Prin D. nr.21/10 martie 2008, pronunțată de Î.C.C.J s-a statuat că judecătorii și procurorii au dreptul sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000. Așa fiind, acest spor a fost un spor prevăzut de lege, cuvenit judecătorilor și procurorilor în toată perioada în care a fost în vigoare art.47 din Legea nr.50/1996 adică în toată perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii nr.50/1996 și până la data intrării în vigoare art.4 alin.1 din anexa VI a Legii nr.330/2009, 12 noiembrie 2009.
Tot ca o expresie a refuzului angajatorului de a aplica dispoziția legală ce acorda dreptul procurorilor la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, urmare a adreselor comunicate de parchetele ierarhic superioare, P. de pe lângă T. B.-N. a refuzat eliberarea de adeverințe în care să se menționeze acest spor în vederea actualizării pensiei reclamantului, astfel că acesta a fost nevoit să acționeze fostul angajator în judecată iar, prin sentința nr.144/CA/2010, pronunțată de T. BN, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr.3304.(...), P. de pe lângă T. BN a obligat se elibereze adeverințe devenit în vederea actualizării pensiei pentru anii 2006, 2007 și trimestrul I 2008, care să cuprinsă și sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, sentință rămasă irevocabilă prin respingerea recursului ca nefondat prin decizia nr.2964/2010 a C. de apel C.
Aceste adeverințe au fost eliberate de P. de pe lângă T. B.-N. respectiv pentru anul 2006, adeverința nr.7004/VI/9/(...); pentru anul 2007, adeverința nr.7010/VI/9/(...) și, pentru perioada (...)-(...), adeverința nr.7012/ VI/9/(...) și au fost depuse de reclamant la C. J. de P. BN și totodată fostul angajator a înaintat acesteia și adresa 7002/VI/9/(...), privind veniturile ce trebuie avute în vedere la actualizarea pensiei de serviciu, însă pârâta a refuzat să actualizeze pensia conform acestor venituri, în acest sens fiind emisă adresa nr.95343 din (...)(f.5), refuzul fiind exprimat și prin întâmpinarea formulată..
T. a reținut că susținerile Casei Județene de P. în sensul că suma ce reprezintă sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică nu constituie un drept prevăzut de lege și nu trebuie avută în vedere la determinarea cuantumului pensiei de serviciu nu sunt întemeiate. Prin hotărârile judecătorești nu s-a reglementat sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, ci doar au fost obligați angajatorii să plătească sumele neachitate, acest spor fiind prevăzut de art.47 din Legea 50/1996, până la data intrării în vigoare a art.4 alin.1 din anexa VI a Legii nr.330/2009, 12 noiembrie 2009.
Așa fiind, potrivit art.85 alin 2 din Legea nr.303/2004, la actualizarea cuantumului pensiei de serviciu a reclamantului pentru anii 2006, 2007 și, pentru perioada 01.01.208-(...), pârâta trebuie să aibă în vedere veniturile reale cuvenite procurorilor în funcție, adică cele prevăzute de lege și nu doar cele efectiv calculate și achitate de angajator, menționate în statele de plată, venituri care nu includ și sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și care urmează să fie achitate eșalonat procurorilor în funcție, potrivit dispozițiilor din OUG nr.71/2009.
Cum, C. J. de P. a actualizat pensia de serviciu a reclamantului pentru anii 2006 și 2007 și pentru perioada 01.01.208-(...) în funcție de veniturile brute ale procurorilor în activitate mai mici decât cele corecte, pensia rezultată pentru acesta a fost mai mică decât cea cuvenită, iar refuzul pârâtei de a actualiza pensia conform veniturilor menționate în adresa nr. 7002/VI/9/(...), respectiv având în vedere o bază de calcul: de 8510 lei, pentru anul 2006, conform adeverinței nr.7004/VI/9/(...); de 9810 lei, pentru anul 2007, conform adeverinței nr.7010/VI/9/(...) și de 10.399 lei, pentru perioada (...)-(...), conform adeverinței nr.7012/ VI/9/(...), este neîntemeiat.
În consecință cererea reclamantului este întemeiată și a fost admisă și a fost obligată pârâta, care , în prezent, potrivit Legii nr.263/2010, are denumirea corectă de C. teritorială de pensii B.-N., să actualizeze pensia cuvenită pentru anii 2006, 2007 și pentru perioada (...)-(...), conform veniturilor menționate în adresa 7002/VI/9/(...), sume expres indicate în adeverințele anterior menționate
.
Totodată, având în vedere că dispozițiile OUG nr.71/2009 se referă doar la eșalonarea plății drepturilor salariale cuvenite procurorilor în funcție și neachitate la timp, nu și la achitarea pensiei de serviciu cuvenită procurorilor pensionați, corespunzătoare acestor drepturi salariale, pârâta C. J. de P. a fost obligată să plătească reclamantului diferența dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată în perioada (...)-(...), urmând ca suma să fie actualizată în funcție de rata inflației, pentru a se realiza o despăgubire integrală a reclamantului ca urmare a plății cu întârziere a pensiei cuvenite.
Reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta casa J. de P. B.-N. a declarat recurs princare a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, pârâta a invocat dispozițiile art.304 pct.8 și 9
C.pr.civ., arătând în esență că inaplicabilitatea în speță a dispozițiilor art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 rezultă din caracterul individual al hotărârii judecătorești prin care reclamantului i s-a acordat sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în condițiile în care actualizarea pensiei de serviciu este posibilă numai ca efect al unor modificări salariale de caracter legislativ.
Pârâta a susținut și necesitatea respectării prevăzute de HG nr.1275/2005.
În fine, s-a invocat că OUG nr.100/2007 nu se poate aplica pentru actualizarea aferentă anului 2006.
Reclamantul P. I. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerearecursului ca nefondat.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. varespinge recursul pentru următoarele considerente:
Prin D. nr. XXXVI/(...), Înalta Curte de Casație și Justiție, soluționând un recurs în interesul legii, a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art.329 alin.3
Cod procedură civilă că dispozițiile art.33 alin.1 din Legea nr.50/1996 în raport cu prevederile art.1 pct.33 din O.G. nr.83/2000, art.50 din OUG nr.177/2002 și art.6 alin.1 din OUG nr.160/2000 se interpretează în sensul că judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați beneficiau și de sporul de vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege.
Drept urmare, orice susțineri contrarii ale recurentei referitoare la acordarea sporului de vechime urmează să fie înlăturate de instanța de recurs care apreciază că nu prin hotărârile judecătorești s-a reglementat sporul de vechime pentru magistrați, angajatorii fiind obligați să achite acest spor în temeiul art. 33 din Legea 50/1996.
De asemenea, în condițiile în care prin S. civilă nr. 638/F/(...) a T. B. N., irevocabilă prin D. nr. 2127/R/(...) a C. de A. C., s-a stabilit că pentru perioada (...)-(...) reclamantul avea dreptul la plata sporului de vechime, acest spor trebuie avut în vedere și la actualizarea pensiei de serviciu, în caz contrar efectele hotărârii judecătorești de acordare a acelui spor nu ar fi depline, ci doar parțiale, deoarece s-ar recunoaște doar dreptul la plata acelui spor, iar nu și celelalte beneficii care rezultă din plata acelui spor, cum este în speță dreptul de a beneficia de o pensie corespunzătoare.
Curtea apreciază că nu se poate imputa reclamantului că angajatorul nu a plătit la timp aceste drepturi. Dacă sporul de vechime ar fi fost acordat magistraților pentru perioada pentru care solicită recurentul actualizarea pensiei sale de serviciu, acesta ar fi beneficiat la stabilirea pensiei sale și de acest spor. Mai mult, pentru aceste drepturi salariale restante s-a plătit contribuția la asigurări sociale conform art. 23 alin. (1) li. a) din Legea 19/2000.
Art. 20 din HG.1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicata, si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si funcționarea C. Constituționale, republicata, referitoare la pensiile de serviciu si la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului in vârsta de pana la 2 ani, prevede că „răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcția de judecător sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor și procurorilor revine instituției care eliberează adeverința-tip";.
În condițiile în care reclamantului i s-a emis în baza sentinței civile nr.
145/(...) a T. B. N. (dosar nr. 3304.(...)) de către P. de pe lângă Tribunalul Bistrița
Năsăud adeverințele nr. nr. 7004/VI/9, nr. 7010/VI/9 și nr. 7012/VI/9 din (...)
(filele 9-11 dosar fond), recurenta avea obligația să emită decizia de actualizare a pensiei conform veniturilor menționate în adeverință.
Pentru aceste considerente, reținând că prima instanță a aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 3041, 304 pct. 9 și 312 alin. (1) Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. de P. B. N.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. de P. B.-N. împotriva sentinței civile nr. 1201 din (...) a T. B. N. pronunțată în dosar nr.(...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. G. S. D. L. D.
GREFIER C. M.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...). Jud.fond. M. L. B.
| ← Decizia civilă nr. 2259/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 674/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
