Decizia civilă nr. 488/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 488/R/2011
Ședința din 8 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : C. M.
JUDECĂTOR : I. T.
JUDECĂTOR : D. C. GÂRBOVAN
G. : A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S. M. împotriva sentinței civile nr. 2170 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) privind și pe pârâta C. J. DE P. M., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 2 februarie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamanta recurentă a depus la dosar o completare a motivelor de recurs prin care solicită admiterea recursului și judecarea cauzei în lipsă, (filele 8-12).
La data de 7 februarie 2011 pârâta intimată C. J. de P. M. a trimis prin fax întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței civile recurate, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 al.2 cod procedură civilă.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.2170 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta Ș. M., în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. M..
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că prin decizia nr. 2. din data de (...) privind recalcularea pensiei de serviciu, emisă de C. J. de P. M., în temeiul prevederilor Legii nr. 119/2010, ale H.G. nr. 737/2010, coroborate cu cele ale Legii nr. 1., au fost recalculate drepturile de pensie cuvenite reclamantei Ș. M., prin diminuarea acestora de la suma de 4199 lei lunar la suma de 1351 lei lunar, începând cu data de (...).
Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestația înregistrată pe rolul T. M. sub dosar nr. (...).
Art. 1 din L. nr. 119/2010 reglementează categoriile de pensii de serviciu, stabilite pe baza legislației anterioare, care devin pensii în înțelesul
Legii nr. 1., urmând a fi recalculate prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, prin utilizarea algoritmului de calcul prevăzut de L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare.
Reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 581 Cod procedură civilă, în conformitate cu care instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
T. a apreciat că nu sunt întrunite în cauză cerințele prevăzute de lege pentru admisibilitatea ordonanței președințiale.
A., există urgență atunci când dreptul părții care reclamă ar fi amenințat a se pierde cu totul, dacă această parte ar recurge la procedura obișnuită de judecată, sau cel puțin ar suferi un prejudiciu imediat, atât de grav încât să apară foarte greu de reparat în viitor.
În speță, reclamanta nu a dovedit caracterul urgent al măsurii ce solicită a fi luată, respectiv prejudiciile ireparabile cauzate de diminuarea drepturilor de pensie până la soluționarea dosarului cu nr. (...).
Legalitatea deciziei de recalculare a pensiei nr. 2. din (...) urmează a fi verificată în cadrul contestației formulate, potrivit art. 87 din L. nr. 1..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Ș. M. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței cu consecința admiterii cererii de ordonanță președințială cu suspendarea executării deciziei nr. 2./(...) până la soluționarea contestației prin care a solicitat anularea acestei decizii și menținerea în plată a deciziei privind pensia de serviciu.
În motivarea recursului a arătat că diminuarea drastică a pensiei constituie o pagubă iminentă și continuă, care nu poate fi evitată în alt mod.
Caracterul succesiv al plăților lunare la facturi nu pot fi întrerupte sau amânate astfel că se justifică urgența luării măsurii solicitate.
Recurenta și-a întemeiat cererea pe disp. art.151 și 155 din Tratatul de la L. art.1 din Protocolul nr.1 adițional la C. pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art.6,14 și 17 din C. pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și prevederile art.155 lit.d și f,a rt.159 ,a rt.87, art.180 alin.7 din L. nr.1. și art.581
C.proc.civ.
Curtea de J. a C. E. a decis că instanțele naționale sesizate cu un potențial conflict între norme din dreptul intern și norme din dreptul comunitar au obligația de a înlătura de la aplicare pe cele din dreptul intern și de a da sistematic prioritate celor izvorâte din dreptul comunitar. A., chiar dacă norma internă ar fi conformă prevederilor constituționale, ea este inaplicabilă pa plan intern din punctul de vedere al reglementărilor comunitare.
Menționează că Statul este obligat, potrivit art. 180 alin.7 din L. nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale , că dacă prin schimbarea sistemului de calcul al pensiei rezultă un cuantum mai mic al acesteia, se păstrează în plată cuantumul avantajos.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, Curtea reține următoarele:
Criticile din recurs vizează modalitatea în care, în soluționarea cererii de ordonanță președințială formulată de petiționară, s-a analizat întrunirea în cauză a condițiilor de admisibilitate a ordonanței președințiale.
Curtea constată că sunt întemeiate considerentele reținute de prima instanță raportat la măsura în care se verifică în speță o urgență de natură a determina admisibilitatea cererii de ordonanță președințială, astfel încât, avândîn vedere că cele trei condiții de admisibilitate prevăzute de lege pentru acest act procedural de excepție trebuie întrunite cumulativ pentru a se admite cererea, constată că nu se mai impune analiza celorlalte condiții de admisibilitate ale ordonanței președințiale.
Sub acest aspect, Curtea observă, cu majoritate de voturi, că urgența pe care o indică codul de procedură civilă ca o condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale, prin sintagma „. grabnice";, nu este una oarecare, ci o anumită urgență, circumscrisă la situațiile enumerate limitativ în cod, anume,
„. păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări";.
Fiind exclusă ultima ipoteză din textul citat, raportat la situația de fapt expusă de petiționară prin cererea introductivă de instanță, rămân a fi analizate primele două ipoteze ale textului legal incident.
Se constată, astfel, că nu se poate invoca pierderea dreptului pe care îl protejează de către petiționară, având în vedere că se invocă de către aceasta apărarea dreptului său de proprietate asupra pensiei de serviciu prin acțiunea de drept comun inițiată în fața T. M..
În opinia instanței, ordonanța președințială nu va putea fi admisă ori de câte ori este litigios și contestat un drept, atâta timp cât temporizarea pe care o presupune judecarea litigiului de drept comun asupra fondului dreptului nu ar putea atrage o pierdere definitivă a dreptului. Cu alte cuvinte, doar ca o excepție se va putea da ordonanță președințială, acolo unde este pericol ca dreptul în esența sa să se piardă (să se păgubească, după formula folosită de legiuitor) până la soluționarea pe calea acțiunii de drept comun a pretenției asupra dreptului.
Raportat la cea de-a doua ipoteză propusă de textul legal citat, sunt aplicabile aceleași considerente, anume, în speța de față, nu poate fi vorba despre o pagubă iminentă și care nu s-ar putea repara, dat fiind că prin tranșarea pe calea litigiului de drept comun a dreptului reclamantei asupra pensiei de serviciu, paguba pe care aceasta o suportă prin diminuarea drepturilor de pensie va fi reparată.
Toate acestea, raportat la situația de fapt conturată de petiționară și la invocarea urgenței prin raportare la înlocuirea pensiei de serviciu cu pensia pentru limită de vârstă, nefiind invocate alte cauze care să justifice mai concret urgența.
Se susține de către recurentă că urgența este implicită în cauză, prin aceea că se invocă privarea de „..
Curtea, cu majoritate de opinii, apreciază că nu se poate considera situația creată prin „. pensiei de serviciu"; (practic, prin anularea ei și înlocuirea cu una pentru limită de vârstă suis generis) ca implicând o atare urgență, întrucât, după cum s-a arătat mai sus, situația ipotetic nelegală la a cărei corectare vremelnică se tinde prin inițierea unei cereri de ordonanță președințială trebuie să se circumscrie unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, altfel spus, gravitatea consecințelor situației create să facă a nu putea fi reparate, or chiar dacă prin reducerea veniturilor pe care petiționara le considera stabile cu o sumă importantă pentru aceasta, nu se poate considera că ar pune-o într-o situație atât de precară încât să se considere că îi provoacă, dincolo de orice probațiune punctuală, o pagubă ireparabilă.
Văzând dispozițiile art. 312 alin.1 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 Cod proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Ș. M. împotriva sentinței civile nr.2170 din (...) a T. M. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 08 februarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. D. C. G. I. T.
Cu opinie separată
G. A. B.
Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M.
Consider, în primul rând, că în mod greșit prima instanță a calificat prezenta cerere de suspendare a executării ca fiind o cerere obișnuită formulată pe calea procedurii ordonanței președințiale, întemeiată doar pe disp.art.581 din Codul de procedură civilă, fără a pune în discuția părților, potrivit disp.art.129 din același cod, natura reală a acestei cereri și cauza acesteia.
A., prin cererea ce face obiectul prezentei cauze, reclamanta Ș. M. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. M., fără citarea părților, să dispună suspendarea executării deciziei nr. 2. din (...) privind recalcularea pensiei de serviciu, până la soluționarea irevocabilă a contestației care face obiectul dosarului nr. (...) aflat pe rolul T. M., având ca obiect anularea acestei decizii.
Decizia nr. 2. din (...), emisă de către intimată, ce reduce substanțial pensia recurentului, față de cuantumul stabilit prin ultima decizie de pensie de care acesta beneficiase începând cu data de (...), constituie un titlu executoriu a cărui legalitate și temeinicie a fost contestată, invocându-se că, prin suprimarea pensiei de serviciu, recurentul a fost lipsit de un „..
Practic, reținerea în baza acestei decizii, a unei sume însemnate din pensia recurentului stabilite prin decizia nr. 2. din (...), constituie o măsură de executare silită, dispusă în temeiul acestui titlu executoriu, nefiind verosimil că reclamantul ar fi renunțat de bunăvoie la pensia de serviciu, în privința căreia avea speranța legitimă, în temeiul disp.art.90 din L. nr.1., că îi va fi plătită lunar, în cuantumul stabilit potrivit Legii nr.567/2004, astfel cum îi fusese achitată începând cu anul 2008.
Din acest motiv, consider că, analizând cauza acțiunii, respectiv scopul spre care se îndreaptă voința reclamantului prin promovarea acestei cereri, respectiv suspendarea reținerii unei sume însemnate din pensia de care beneficia până la verificarea motivelor de nelegalitate și netemeinicie a titlului executoriu de către instanța specializată în litigii de asigurări sociale, sau cel puțin până la soluționarea de către aceasta a unei cereri de suspendare aexecutării, și având în vedere faptul că ne găsim în situația unei decizii de recalculare a pensiei sui generis, față de toate celelalte cazuri în care legiuitorul a prevăzut că, în urma procesului recalculării, se păstrează în plată cuantumul cel mai avantajos, cererea se impunea a fi calificată juridic de către instanță ca fiind întemeiată pe disp.art.403 alin.1 și 3 din Codul de procedură civilă și soluționată, în consecință.
În acest sens, judecătorul nu era ținut de temeiul juridic invocat de către reclamant, dar, desigur, pentru respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, schimbarea temeiului juridic trebuia pusă în discuția părților.
Consider că, în sprijinul acestei opinii, este și argumentul că împrejurările și motivele speciale care au determinat reclamantul să acționeze în prezenta cerere, de suspendare provizorie a executării, îl constituie desigur perioada de câteva luni în care acesta urma să fie lipsit de pensia de care beneficia, până la momentul când avea posibilitatea de a solicita completului investit cu soluționarea cauzei suspendarea propriu-zisă a titlului executoriu pe perioada soluționării contestației.
Însă, consider că și în situația în care am analiza cererea formulată de către recurent doar în temeiul disp.art.581 din Codul de procedură civilă, în mod greșit prima instanță a constatat că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Măsura care se solicită a fi dispusă, respectiv suspendarea provizorie a executării titlului executoriu, are caracter vremelnic.
De asemenea, consider că cererea formulată de către reclamant nu prejudecă fondul cauzei, are caracter urgent și cuprinde motive bine justificate pentru suspendarea executării pentru următoarele considerente:
Pensia de serviciu de care recurentul beneficia în baza deciziei nr. 2. din
(...) era un drep t men it s ă as igure secur itate a soc ial ă a aces tu ia.
Deși L. nr.1. era în vigoare la data la care reclamantul a solicitat înscrierea la pensie de serviciu, acesta nu a solicitat pensie în baza acestei legi,
ce prevede, la art.82, că pensia se acordă la cerere, ci singura cerere formulatăa fost cea pentru obținerea pensiei de serviciu.
Opțiunea sa pentru pensia de serviciu a fost cu certitudine determinată de condițiile prevăzute de legislația în vigoare încă din anul 2005, respectiv art.68 alin.3 din L. nr.567/2004, care recunoștea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor, la cerere,dreptul la pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, dacă avea o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții.
Această drept a fost calificat de către Curtea Constituțională prin decizia nr. 20/(...), "o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale";.
Practic, deși noua decizie emisă, care constituie titlul executoriu a cărei suspendare a executării se cere, poartă titulatura de decizie de recalculare a pensiei de serviciu, acesta apare ca fiind o decizie de stabilire a pensiei reclamantului în temeiul Legii nr.1., fără opțiunea acestuia în acest sens și de sistare a plății pensiei de serviciu.
Această opțiune a recurentului formulată la data înscrierii la pensie,
faptul că începând d in anul 2008 acestuia i-au fost plătite dr epturile de pensi e
de serviciu în cuantumul stabilit potrivit art.68 din L. nr.567/2004, așteptările
sale firești fiind în sensul menținerii acestora, face ca, în opinia mea, aparența
dreptului să fie de partea acestuia.
A., având în vedere aceste implicații ale aplicării Legii nr. 119/2010, asupra cuantumului pensiei recurentului, precum și faptul că dreptul recurentului la pensie de serviciu prezintă aparența unui drept câștigat, consider că măsura de sistare a plății acesteia și de acordare a unui alt tip de pensie, ce de altfel nu a fost niciodată solicitat de către acesta, pare a fi o atingere a dreptului acestuia la respectarea unui „. în sensul art.1 din Protocolul 1 la C. pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Având în vedere că „bunul"; de care aparent ar trebui să se bucure recurentul este un drept de securitate socială, că măsura luată pare să fi afectat chiar substanța bunului, aducând atingere mijloacelor de trai pe care pensionarul avea speranța să le obțină în continuare, consider că este justificată urgența suspendării executării deciziei, până la verificarea de către instanță a legalității și temeiniciei deciziei contestate.
De altfel, chiar Curtea Constituțională a statuat că, potrivit art.581 din
Codul de procedură civilă, ordonanța președințială constituie o procedură specială, potrivit căreia instanța de judecată poate dispune luarea unor măsuri cu caracter vremelnic, a căror urgență este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime.
Judecător ,
C. M.
Red./Tehnored.: C.M..
| ← Decizia civilă nr. 61/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 2364/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
