Decizia civilă nr. 52/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 52/R/2011
Ședința publică din data de 11 ianuarie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: S. D. G.: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamanta recurentă T. D. împotriva sentinței civile nr. 1887 din 15 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. M., având ca obiect asigurări sociale - ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată înregistrată întâmpinare la data de 10 ianuarie 2011, formulată de pârâta intimată, prin care aceasta solicită respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii pronunțate de prima instanță ca fiind temeinică și legală. Se constată de asemenea că reclamanta recurentă a transmis prin fax la dosar concluzii scrise.
Curtea, văzând că atât recurenta prin memoriul de recurs, cât și intimata prin întâmpinare, au solicitat judecata în lipsa părților de la dezbateri, apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1887 din (...) a T. M. pronunțată în dosarul nr. (...), a fost respinsă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta T. D. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. M..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr. 1. din (...) privind recalcularea pensiei de serviciu, emisă de C. J. de P. M., au fost recalculate drepturile de pensie cuvenite reclamantei în conformitate cu prevederile L. nr. 1., ale H. nr. 737/2010, coroborate cu cele ale L. nr. 1., rezultând o pensie de asigurări sociale de 940 lei începând cu data de (...).
Reclamanta a susținut că împotriva acestei decizii a formulat contestație înregistrată pe rolul T. M., dar nu a făcut dovada acestei susțineri.
A. 1 din L. nr. 1. reglementează categoriile de pensii de serviciu, stabilite pe baza legislației anterioare, care devin pensii în înțelesul L. nr. 1., urmând a fi recalculate prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, prin utilizarea algoritmului de calcul prevăzut de L. nr.
1., cu modificările și completările ulterioare.
Dreptul asigurărilor sociale nu reglementează nici o procedură specială de suspendare a executării deciziilor de pensionare, sens în care reclamanta și-a și întemeiat cererea de suspendare pe dispozițiile dreptului comun, incidente fiind prevederile art. 159 din L. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Astfel, reclamanta și-a fundamentat cererea pe dispozițiile art. 581
Cod procedură civilă, potrivit cărora instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Aceste condiții de admisibilitate s-a apreciat că nu sunt întrunite.
Astfel, exista urgență atunci când dreptul părții care reclamă ar fi amenințat a se pierde cu totul în cazul în care partea ar recurge la procedura obișnuită de judecată sau când prejudiciu ce i s-ar cauza acesteia în situația neluării măsurii solicitate ar fi imposibil de reparat .
În speță, reclamanta nu a dovedit caracterul urgent al măsurii ce solicită a fi luată, respectiv prejudiciile ireparabile cauzate de diminuarea drepturilor de pensie și nici vremelnicia acestei măsuri, căci nu a probat înregistrarea unei contestații împotriva deciziei a cărei suspendare o vizează.
Prejudiciul cauzat reclamantei prin reducerea cuantumului pensiei este unul patrimonial, cuantificabil și se poate, deci, repara, prin obținerea unei soluții favorabile în contestația împotriva deciziei de recalculare implicând și obligarea pârâtei la calcularea și la plata retroactivă a prejudiciului produs, reprezentând diferența dintre pensia inițială și cea recalculată.
Pe de altă parte, cerința neprejudecării fondului impune ca în cadrul procedurii ordonanței președințiale să se efectueze doar un examen sumar al cauzei, cu verificarea aparenței dreptului, dar fără a se antama problema existenței sau inexistenței dreptului subiectiv care poate să facă doar obiectul unei judecăți pe fond.
În speță, reclamanta însăși pretinde ca instanța să ia în considerare natura și seriozitatea argumentelor de fond invocate, compatibilitatea legislației naționale cu legislația comunitară, prezentând pe larg criticile la adresa legalității deciziei a cărei suspendare o solicită.
Or, legalitatea măsurii de anulare a beneficiului dreptului la pensia de serviciu poate fi verificată doar în procedura reglementată de art.87 coroborat cu art. 154 și următoarele din L. 1., în cadrul ordonanței președințiale neputându-se aprecia cu privire la valabilitatea acesteia, aspect care vizează în mod exclusiv fondul raporturilor dintre părți.
Față de cele ce preced instanța a reținut că în cauză nu sunt incidente dispozițiile legale anterior menționate și în conformitate cu dispozițiile art. 581 alin.1-4 Cod procedură civilă coroborat cu prevederile art. 155 și următoarele din L. nr. 1., republicată, a respins ca inadmisibilă cererea reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta T. D. solicitândmodificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a arătat că prima instanță nu a indicat în dispozitivul hotărârii temeiul procedural al soluției, menționând doar în considerentele acesteia că nu ar fi incidente prevederile art.581 al.1-4 Cod proc.civ., coroborat cu art. 155 și urm. din L. nr. 1., republicată.
1. Cu privire la cadrul juridic aplicabil în materie:
A.) Deși L. ordinară nr.119 din 2010 a fost declarată constituțională, aceasta nu este nici comunitară și nici europeană, deoarece conține prevederi ce contravin dispozițiilor din T. de la L., din Protocolul nr. 1 adițional la C. pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale Și din C. pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, potrivit art. 11 - care consacră principiul ca aceste norme fac parte din dreptul intern - art. 20 alin. 2 - care stabilește principiul priorității reglementărilor internaționale ratificate de R. referitoare la drepturile fundamentale ale omului - și art. 148 alin. 2 din Constituție - care statuează principiul priorității dreptului comunitar - în cauză se aplică cu prioritate dispozițiile art.151 și 155 din T. de la L., art.1 din Protocolul nr. 1 adițional la C. pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 6, 14 și 17 din C. pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, precum și prevederile art. 155 lit. d și f, art. 159, art. 87 și respectiv, art. 180 alin. 7 din L. nr. 1. și art.403 alin.1-3 Cod proc.civ.
B.) L. nr.567/2004 în baza căreia i s-a acordat pensia de serviciu este în vigoare, fiind constituțională, comunitară și europeană deoarece nu conține dispoziții contradictorii în raport cu prevederile din dreptul comunitar și din C. pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale menționate, aplicându-se astfel cu prioritate în raport de prevederile din L. 1..
C.) Legiuitorul nu a prevăzut în cazul deciziilor pentru stabilirea drepturilor de pensie vreo excepție cu privire la nesusceptibilitatea acestora de a fi supuse procedurilor speciale reglementate prin C. de procedură civilă, așa cum este cazul în speță a ordonanței președințiale.
D.) Sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale, referitoare la urgență, paguba iminentă, vremelnicia soluției și neabordarea fondului cauzei, reglementate de art. 581 Cod proc.civ.
E.) și N) Potrivit art.180 alin.(7) din L. nr.1., dacă prin schimbarea sistemului de calcul al pensiei rezultă un cuantum mai mic al acesteia, „se păstrează în plată cuantumul avantajos";.
F.) Conform art. 159 din L. nr. 1., prezentul litigiu este scutit de taxă de timbru.
G.) A. 7 din L. nr. 1. a statuat că „procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzuta de L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare"; .
H.) Dreptul la pensia de serviciu face parte din Pilonului I -
Comunitatea Economică E. - astfel încât prin L. nr. 1. și H. 737 din 2010 sunt încălcate prevederile T.ui de A. a R. la U. E. referitoare la principiul priorității dreptului comunitar față de orice act normativ național și, pe cale de consecință, garantarea stabilității statutului juridic al cetățeanului român în calitatea sa de cetățean european - în ceea ce privește pensiile de serviciu, ceea ce înseamnă o negare a eficienței obligațiilor asumate de R. prin T., punându-se astfel în pericol înseși bazele Comunității și respectiv a apartenenței la aceasta.
I.) Curtea de Justiție a C. E. a decis că instanțele naționale sesizate cu un potențial conflict între norme din dreptul intern și norme din dreptul comunitar au obligația de a înlătura de la aplicare pe cele din dreptul intern și de a da prioritate celor izvorâte din dreptul comunitar.
Astfel, chiar dacă norma internă ar fi conformă prevederilor
Constituționale, ea este inaplicabilă pe plan intern din punctul de vedere al reglementărilor comunitare.
Î.) Conform Articolul 6 din C., reclamanta are dreptul la un proces echitabil în vederea protejării drepturilor și libertăților acesteia.
J.) Prin Articolul 14 din aceeași C. este interzisă discriminarea. K.) Articolul 17 din C. privește interzicerea abuzului de drept.
L.) În mai multe cauze, dintre care se menționează Gaygusuz contra Austriei - 1996, Stubbings ș.a. contra Marii Britanii - 1996, Andrejeva contra Letoniei - 2009 și Muller contra Austriei - 1974, Curtea E. a Drepturilor Omului a statuat cu privire la pensii de serviciu că pensia constituie un drept patrimonial în sensul art.1 din Protocolul adițional la C., iar recalcularea acesteia în minus constituie o încălcare a acestui drept câștigat. De asemenea, prin aceleași decizii, s-a arătat că „o reducere substanțială a nivelului pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanța dreptului de proprietate și chiar însuși a dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurări la bătrânețe";.
M.) Pensia de serviciu obținută de reclamantă în condițiile L. nr. 567 din 2004 reprezintă proprietatea acesteia, acest drept fiindu-i protejat prin A. 1 din Protocolul adițional nr.1 la C.
II. Cu privire la fondul cauzei:
Decizia nr.1. din 1 septembrie 2010, prin care s-a recalculat pensia conform L. nr. 1. și H. nr.737/2010 nu este definitivă fiind supusă controlului judiciar în ceea ce privește legalitatea și temeinicia acesteia în cadrul contestației formulată și înregistrată la Tribunalul Maramureș.
Raportat la cererea de suspendare a executării deciziei nr.1. din 1 septembrie 2010 până la soluționarea irevocabilă a contestației prin care a solicitat anularea acestei decizii, arată că prin această decizie s-a procedat la executarea silită în ceea ce privește pensia de serviciu obținută în condiții legale și care constituie proprietatea reclamantei.
Astfel, condițiile stipulate în art. 581 Cod proc.civ. sunt îndeplinite. Urgența se datorează în special reducerii excesive a cuantumului pensiei de care a beneficiat inițial, de la suma de 1604 lei, la suma de 940 lei, ceea ce o pune într-o situație patrimonială insurmontabilă, să-i fie pusă în pericol sănătatea psihică și fizică neavând mijloacele necesare traiului pentru a achita cheltuielile strict necesare lunare privind tratamentul medical, plata facturilor pentru utilități (gaze, apă, lumină, telefon ș.a.).
A dovedit aceste aspecte cu probele depuse la dosarul de fond.
Instanța fondului nu a analizat atent conținutul cererii pentru a evalua urgența care se impune raportat la diminuarea cu 80% a cuantumului pensiei care este singura ei sursă de venit.
Prin menținerea deciziei emise în baza L. nr.1. există riscul unei pagube iminente și care nu ar putea fi reparată decât mult mai târziu, iar prejudiciul ar putea fi realmente ireparabil.
În ceea ce privește vremelnicia, arată că suspendarea deciziei de recalculare operează numai până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației promovate împotriva acesteia, deci până la tranșarea fondului.
Cu privire la neprejudecarea fondului cauzei, precizează că în speță se impune numai un examen sumar pentru a se stabili dacă exista aparența de drept și dacă justifică un interes legitim pentru a se menține o anumită stare de fapt sau de drept.
Prin urmare este mai mult decât evident că rezolvarea acestei situații complexe reclamă deplină urgență, neexistând posibilitatea vreunei amânări cât timp plățile lunare de efectuat au caracter succesiv și nu pot fi în vreun fel evitate sau măcar întrerupte.
Producerea unei pagube iminente este mai mult decât evidentă deoarece s-ar ajunge la situația de a nu putea efectua plata debitelor și de a intra în procedura executării silite.
Diminuarea pensiei cu 80% o pune în situația de a nu mai putea duce un trai decent așa cum este stipulat în L. 567/2004, lege care nu a fost abrogată prin L. 1..
În eventualitate a admiterii contestației prin care a solicitat anularea deciziei prin care i s-a recalculat pensia, sumele de bani care vor fi stabilite de instanța de judecată, vor fi achitate în tranșe anuale în perioada 2012 -
2014, dacă Guvernul nu va decide o nouă amânare a executării hotărârilor judecătorești în cauză.
S-a procedat la punerea în executare a deciziei de recalculare a pensiei deși conform art.87 din L. 1., decizia de pensie poate fi contestată în 45 de zile de la comunicare, ceea ce s-a și întâmplat prin acțiunea înregistrată sub nr. (...) la Tribunalul Maramureș, decizia de recalculare a pensiei nefiind definitivă.
În toate celelalte S.e Membre ale U. E. toate pensiile de serviciu sunt recunoscute și plătite în continuare, numai în R. s-a dispus anularea acestora în mod abuziv, neconstituțional, nelegal și contrar normelor dreptului comunitar și normelor internaționale ratificate.
2). Cu privire la capătul de cerere privind repunerea în plată a deciziei privind pensia de serviciu acordată în temeiul L. nr.567/2004, arată că dispozițiile L. nr.567/2004 nu au fost abrogate prin L. nr.1. și nici nu se putea abroga o prevedere dintr-o lege organică printr-o lege ordinară.
Prin transpunerea în dreptul intern a Directivelor 86/378/CEE și
96/97/CE, R., ca S. M. al U. E., a recunoscut implementarea în sistemul național de pensii a pensiilor de serviciu ca drepturi conferite cetățenilor săi, cetățeni comunitari, de dreptul comunitar.
Astfel, pensia de serviciu acordată în mod corect, în baza L. nr. 567 din 2004, se află sub protecția prevederilor din T. U. E., fiind aferentă celor 4 libertăți fundamentale consacrate prin T. de la R. din 1950 privind instituirea Comunității Economice E.-Pilonul I-fiind integral comunitarizat.
III) În susținerea cererii de recurs s-a mai arătat că mai multe instanțe
(respectiv Curtea de apel B., Curtea de A. C. și Curtea de A. O.) au dispus suspendarea executării HG 737/2010 până la pronunțarea instanței de fond.
Prin întâmpinarea depusă de intimata C. J. de P. M. s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătându-se că nu sunt întrunite condițiile art. 581 Cod proc.civ., situația creată nefiind echivalentă cu o pagubă ireparabilă.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și aapărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Criticile din recurs vizează modalitatea în care, în soluționarea cererii de ordonanță președințială formulată de reclamantă, s-a analizat întrunirea în cauză a condițiilor de admisibilitate privitoare la această cerere.
Curtea constată că sunt întemeiate considerentele reținute de prima instanță raportat la măsura în care se verifică în speță o urgență de natură a determina admisibilitatea cererii de ordonanță președințială, astfel încât, având în vedere că cele trei condiții de admisibilitate prevăzute de lege pentru acest act procedural de excepție trebuie întrunite cumulativ pentru a se admite cererea, recursul este nefondat.
De altfel, pentru rigoarea demersului, se impune precizarea că neprejudecarea fondului nu este impusă ca o condiție de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, ci ca o limită a judecății în cadrul procesual oferit de o atare cerere, cea de-a treia condiție de admisibilitate a cererii, alături de urgență și vremelnicie, fiind cea a aparenței dreptului.
Sub acest aspect, Curtea observă, cu majoritate de voturi, că urgența pe care o indică C. de procedură civilă ca o condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale, prin sintagma „. grabnice";, nu este una oarecare, ci o anumită urgență, circumscrisă la situațiile enumerate limitativ în cod, anume, „. păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări";.
Fiind exclusă ultima ipoteză din textul citat, raportat la situația de fapt expusă de reclamantă prin cererea introductivă de instanță, rămân a fi analizate primele două ipoteze ale textului legal incident.
Se constată, astfel, că nu se poate invoca pierderea dreptului pe care îl protejează de către reclamantă, având în vedere că se invocă de către aceasta apărarea dreptului său de proprietate asupra pensiei de serviciu prin acțiunea de drept comun inițiată în fața T. M..
În opinia instanței, ordonanța președințială nu va putea fi admisă ori de câte ori este litigios și contestat un drept, atâta timp cât temporizarea pe care o presupune judecarea litigiului de drept comun asupra fondului dreptului nu ar putea atrage o pierdere definitivă a dreptului. Cu alte cuvinte, doar ca o excepție se va putea da ordonanță președințială, acolo unde este pericol ca dreptul în esența sa să se piardă (să se păgubească, după formula folosită de legiuitor) până la soluționarea pe calea acțiunii de drept comun a pretenției asupra dreptului.
Raportat la cea de-a doua ipoteză propusă de textul legal citat, sunt aplicabile aceleași considerente, anume, în speța de față, nu poate fi vorba despre o pagubă iminentă și care nu s-ar putea repara, dat fiind că prin tranșarea pe calea litigiului de drept comun a dreptului reclamantei asupra pensiei de serviciu, paguba pe care aceasta o suportă prin diminuarea drepturilor de pensie va putea fi reparată.
Se invocă de către recurentă faptul că o reparare târzie a pagubei reclamante ar fi iluzorie, în condițiile în care diminuarea pensiei nu îi permite să își acopere cheltuielile lunare de întreținere, medicamente, practic nu îi permite să își ducă traiul.
Curtea constată sub acest aspect că reclamanta invocă dreptul de a-i fi menținut cuantumul pensiei, astfel cum a fost aceasta acordată în baza L. nr. 567/2004, arătând că veniturile ce îi sunt în prezent asigurate nu îi permit subzistența.
Or, aprecierea importanței economice a acestor venituri, în cântărirea argumentului privitor la urgența afirmată de reclamantă, trebuie făcută prin raportare la situația populației în general, la venitul minim pe economie în prezent, în țară, la situația în general a pensionarilor și la cuantumul mediu al pensiei acestora, astfel încât, nefiind probată o situație de excepție care să concretizeze urgența afirmată, se constată că venitul reclamantei se încadrează în media venitului din pensii de stat în țară, astfel încât nu se consideră probată condiția urgenței care să atragă admisibilitatea cererii de ordonanță președințială. Deși s-au depus facturi pentru utilități (curent și telefonie, internet și televiziune), precum și acte medicale, Curtea reține că o parte din acestea sunt cheltuieli obișnuite și că nu se poate reține caracterul imperios necesar decât cu privire la anumite utilități, or cheltuielile voluptorii nu pot fi reținute pentru a se justifica urgența suspendării măsurii de recalculare a pensiei, iar probele cu privire la cuantumul plăților lunare pe care reclamanta le are de efectuat nu dovedesc insuficiența veniturilor actuale ale reclamantei
Curtea, cu majoritate de opinii, apreciază că nu se poate considera situația creată prin „. pensiei de serviciu"; (practic, prin anularea ei și înlocuirea cu una pentru limită de vârstă suis generis) ca implicând o atare urgență, întrucât, după cum s-a arătat mai sus, situația ipotetic nelegală la a cărei corectare vremelnică se tinde prin inițierea unei cereri de ordonanță președințială trebuie să se circumscrie unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara. Altfel spus, gravitatea consecințelor situației create să facă a nu putea fi reparate, or chiar deosebit de drastică fiind reducerea veniturilor pe care reclamanta le considera stabile, nu se poate considera că ar pune-o într-o situație atât de precară încât să se considere că îi provoacă, raportat la probațiunea produsă, o pagubă ireparabilă.
În plus, trebuie avut în vedere că prin modul de formulare a cererii introductive și a recursului, se solicită practic a se judeca fondul, or, așa cum s-a arătat în cele ce preced, neprejudecarea fondului este o limită a judecății în cadrul special al ordonanței președințiale. Sunt invocate motive care tind a demonstra nelegalitatea măsurii recalculării pensiei reclamantei în baza L. nr. 1., prin raportare la prevederi ale dreptului comunitar și ale C.i pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, demersurile reclamantei fiind în fapt o critică a legii în baza căreia s-a dispus recalcularea, or prin această analiză în detaliu a conformității legii interne cu dispozițiile comunitare și ale C.i pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale se tinde practic la o tranșare a fondului cauzei.
Nu se poate accepta o atare lărgire a aplicabilității procedurii speciale a ordonanței președințiale, întrucât s-ar ajunge ca printr-o judecată sumară să se dezlege fondul cauzei, neasigurându-se părților garanțiile procesuale pe care judecata fondului trebuie să le aibă.
Ordonanța președințială are ca scop a se pune capăt unor situații în mod evident nelegale, prin măsuri vremelnice, or detectarea caracteruluievident nelegal trebuie să se facă prin „. fondului cauzei";, așa cum plastic s- a exprimat doctrina. Altfel spus, trebuie ca nelegalitatea căreia să i se pună capăt vremelnic pe calea ordonanței președințiale să fie atât de evidentă, încât să existe o puternică aparență a dreptului în favoarea reclamantului, să se impună cu forța evidenței dreptatea susținerilor sale. În acest sens trebuie apreciată condiția de admisibilitate a ordonanței președințiale privitoare la aparența dreptului, anume, că acest drept nu trebuie căutat printr-o judecată complexă, prin multiple demersuri logice, ci, pentru a fi admisibilă ordonanța președințială, trebuie ca justețea poziției reclamantului să se vadă la o abordare succintă, la o cercetare sumară.
Or, în speță, nu se verifică o atare aparență a dreptului reclamantei, detectabilă la o sumară cercetare, dimpotrivă, se reliefează o speță complexă, în care abordarea juridică se face, cum s-a arătat, prin critica legislației interne și a dezlegărilor date de Curtea Constituțională a R., afirmate a fi în contradicție cu legislația comunitară și cu C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Chiar dacă s-a suspendat executarea
HG nr. 737/2010 până la pronunțarea instanței de fond, recalcularea pensiei s-a dispus în temeiul legii care are forță juridică superioară.
Prin urmare, chiar dacă este verificată în speță condiția vremelniciei, aceasta nu este suficient pentru admiterea cererii de ordonanță președințială formulată, raportat la considerentele ce preced.
În fine, raportat la motivul de recurs privitor la neindicarea în dispozitivul hotărârii al temeiului procedural al respingerii acțiunii, Curtea constată caracterul nelegal al acestei critici, în condițiile în care dispozitivul, conform art. 261 Cod proc.civ., este distinct de motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței iar art. 258 Cod proc.civ., ce statuează asupra dispozitivului hotărârii, nu implică cuprinderea în acesta a
„temeiului procedural";.
Raportat la aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 312 alin.1 raportat la art. 304 pct. 9, art. 304 ind. 1 și art. 582 Cod proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta T. D. împotriva sentinței civile nr. 1887 din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 11 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. M. I. T. S. D.cu opinie separată
G., N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...)
Jud.fond.V.C. și B.G.
Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M.
Consider, în primul rând, că în mod greșit prima instanță a calificat prezenta cerere de suspendare a executării ca fiind o cerere obișnuită formulată pe calea procedurii ordonanței președințiale, întemeiată doar pe disp.art.581 din C. de procedură civilă, fără a pune în discuția părților, potrivit disp.art.129 din același cod, natura reală a acestei cereri și cauza acesteia.
Astfel, prin cererea ce face obiectul prezentei cauze, reclamanta T. D. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. M., fără citarea părților, să dispună suspendarea executării deciziei nr.1. din (...) privind recalcularea pensiei de serviciu, până la soluționarea irevocabilă a contestației având ca obiect anularea acestei decizii.
Decizia nr. 1. din (...), emisă de către intimată, ce reduce substanțial pensia recurentei, față de cuantumul stabilit prin ultima decizie de pensie de care acesta beneficiase începând cu data de (...), constituie un titlu executoriu a cărui legalitate și temeinicie a fost contestată, invocându-se că, prin suprimarea pensiei de serviciu, recurentul a fost lipsit de un „..
Practic, reținerea în baza acestei decizii, a unei sume însemnate din pensia recurentei stabilite prin decizia nr. 1. din (...), constituie o măsură de executare silită, dispusă în temeiul acestui titlu executoriu, nefiind verosimil că reclamanta ar fi renunțat de bunăvoie la pensia de serviciu, în privința căreia avea speranța legitimă, în temeiul disp.art.90 din L. nr.1., că îi va fi plătită lunar, în cuantumul stabilit potrivit legii speciale, astfel cum îi fusese achitată anterior.
Din acest motiv, consider că, analizând cauza acțiunii, respectiv scopul spre care se îndreaptă voința reclamantei prin promovarea acestei cereri, respectiv suspendarea reținerii unei sume însemnate din pensia de care beneficia, până la verificarea motivelor de nelegalitate și netemeinicie a titlului executoriu de către instanța specializată în litigii de asigurări sociale, sau cel puțin până la soluționarea de către aceasta a unei cereri de suspendare a executării, și având în vedere faptul că ne găsim în situația unei decizii de recalculare a pensiei sui generis, față de toate celelalte cazuri în care legiuitorul a prevăzut că, în urma procesului recalculării, se păstrează în plată cuantumul cel mai avantajos, cererea se impunea a fi calificată juridic de către instanță ca fiind întemeiată pe disp.art.403 alin.1 și 4 din C. de procedură civilă și soluționată, în consecință.
În acest sens, judecătorul nu era ținut de temeiul juridic invocat de către reclamantă, dar, desigur, pentru respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, schimbarea temeiului juridic trebuia pusă în discuția părților.
Consider că, în sprijinul acestei opinii, este și argumentul că împrejurările și motivele speciale care au determinat reclamanta să acționeze în prezenta cerere, de suspendare provizorie a executării, îl constituie desigur perioada de câteva luni în care acesta urma să fie lipsit de pensia de care beneficia, până la momentul când avea posibilitatea de a solicita completului investit cu soluționarea cauzei suspendarea propriu-zisă a titlului executoriu pe perioada soluționării contestației.
Însă, consider că și în situația în care am analiza cererea formulată de către recurentă doar în temeiul disp.art.581 din C. de procedură civilă, în mod greșit prima instanță a constatat că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Măsura care se solicită a fi dispusă, respectiv suspendarea provizorie a executării titlului executoriu, are caracter vremelnic.
De asemenea, consider că cererea formulată de către reclamantă nu prejudecă fondul cauzei, are caracter urgent și cuprinde motive bine justificate pentru suspendarea executării pentru următoarele considerente:
Pensia de serviciu de care recurenta beneficia în baza deciziei nr. 1. din (...) era un drep t me n it s ă as igure sec ur itate a soc ial ă a ac es te ia.
Deși L. nr.1. era în vigoare la data la care reclamanta a solicitat înscrierea la pensie de serviciu, aceasta nu a solicitat pensie în baza acestei legi, ce prevede, la art.82, că pensia se acordă la cerere, ci singura cerereformulată a fost cea pentru obținerea pensiei de serviciu.
Opțiunea sa pentru pensia de serviciu a fost cu certitudine determinată de condițiile prevăzute de legislația specială în vigoare, care recunoștea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor, la cerere, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege, dreptul la pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, dacă avea o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții.
Această drept a fost calificat de către Curtea Constituțională prin decizia nr. 20/(...), "o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale";.
Practic, deși noua decizie emisă, care constituie titlul executoriu a cărei suspendare a executării se cere, poartă titulatura de decizie de recalculare a pensiei de serviciu, acesta apare ca fiind o decizie de stabilire a pensiei reclamantei în temeiul L. nr.1., fără opțiunea acesteia în acest sens și de sistare a plății pensiei de serviciu.
Această opțiune a recurentei formulată la data înscrierii la pensie,
faptul că acesteia i -au fost plătite dr epturile de pensie de serviciu în
cuantumul stabilit potrivit legii special e, așteptările sale firești fiind în
sensul menținerii acestora, face ca, în o pinia mea, aparența dreptului să fie de partea acesteia.
Motivele justificate, paguba iminentă suferită de către recurentă prin executare și, de aici, urgența măsurii ce s-a solicitat a fi luată, consider că se impuneau a fi reținute și în considerarea faptului că, deși L. nr.1., ce a stat la baza emiterii acestei decizii a fost, în cadrul contenciosului constituțional, declarată a fi conformă cu Constituția, un judecător ce judecă în contencios de asigurări sociale, confruntat zilnic cu probleme de calcul a pensiilor potrivit L. nr.1., constată, la o simplă pipăire a fondului, că posibilitatea/facilitatea oferită de către legiuitor în temeiul legii speciale, de care recurenta a uzat, pare ca, în cadrul recalculării acesteia potrivit dispozițiilor L. nr.1., să întoarcă acest beneficiu împotriva sa, în sensul obținerii unui punctaj mediu anual mult diminuat raportat la stagiul complet de cotizare luat în considerare.
În acest sens, dacă în expunerea de motive a L. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Guvernul a arătat că "apariția unor sisteme speciale de pensii publice care au introdus o serie de privilegii și tratamente favorabile unor categorii profesionale a condus la crearea unui decalaj uriaș între cea mai mare și cea mai mică pensie plătită de stat", fiind vizată eliminarea unor inechități, suspendarea provizorie a executării deciziei în cauză consider că se impune, având în vedere tocmai argumentația anterioară, pentru a nu aplica pensionarilor ce au beneficiat de anumite "., anterior unei cenzurări a modului de recalculare a pensiei de către instanțele specializate, un tratament mai puțin favorabil decât cel aplicabil oricărei persoane care s-a pensionat și i s-a calculat pensia în temeiul L. nr.1..
Astfel, având în vedere aceste implicații ale aplicării L. nr. 1., asupra cuantumului pensiei recurentei, precum și faptul că dreptul recurentei la pensie de serviciu prezintă aparența unui drept câștigat, consider că măsura de sistare a plății acesteia și de acordare a unui alt tip de pensie, ce de altfel nu a fost niciodată solicitat de către aceasta, pare a fi o atingere a dreptului acestuia la respectarea unui „. în sensul art.1 din Protocolul 1 la C. pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Având în vedere că „bunul"; de care aparent ar trebui să se bucure recurenta este un drept de securitate socială, că măsura luată pare să fi afectat chiar substanța bunului, aducând atingere mijloacelor de trai pe care pensionarul avea speranța să le obțină în continuare, consider că este justificată urgența suspendării executării deciziei, până la verificarea de către instanță a legalității și temeiniciei deciziei contestate, sau cel puțin până la soluționarea unei cereri de suspendare a executării de către completul care judecă contestația împotriva deciziei care constituie titlu executoriu.
De altfel, chiar Curtea Constituțională a statuat că, potrivit art.581 din
C. de procedură civilă, ordonanța președințială constituie o procedură specială, potrivit căreia instanța de judecată poate dispune luarea unor măsuri cu caracter vremelnic, a căror urgență este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime.
Judecător ,
C. M.
Red./Tehnored.: C.M.; (...).
| ← Decizia civilă nr. 1431/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 4664/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
