Decizia civilă nr. 701/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 701/R/2011
Ședința publică din data de 23 februarie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G. L. T.
S.-C. B.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 3870 din 6 septembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată M. E., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 23 februarie 2011, prin fax, s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare din partea reclamantei intimate, prin care solicită respingerea recursului și menținerea în totalitate a hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Constatând că atât prin cererea de recurs, cât și prin întâmpinare s-a solicitat judecarea în lipsă, cauza fiind în stare de judecată, rămâne în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3870/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), s-au respins ca nefondate excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de P. S. și a prematurității introducerii acțiunii, excepții invocate de pârâtă.
S-a admis cererea formulată de reclamanta C. M., în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. S. și în consecință, pârâta a fost obligată la recunoașterea perioadei (...) -(...) ca fiind lucrată în grupa I de muncă; pârâta a fost obligată la anularea D. de respingere nr.1./(...), precum și la emiterea unei noi decizii prin care să recunoască perioadele mai sus arătate ca fiind lucrate în grupa I de muncă conform înscrisurilor în carnetul de muncă .
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de P. S., instanța a reținut că reclamanta a solicitat instanței anularea D. de respingere nr.1. /(...), emisă de unitatea pârâtă și a făcut dovada faptului căa lucrat în grupa I de muncă pentru perioadele solicitate, cu înscrierile din carnetul de muncă, care în conformitate cu art. 1 alin.1 din Decretul nr.92/1976 constituie un act oficial, care atestă vechimea în grupa de muncă solicitată.
Cât privește excepția prematurității introducerii acțiunii, instanța a respins-o ca nefondată, având în vedere faptul că pentru stabilirea drepturilor de pensie cuvenite, reclamanta a depus la sediul pârâtei carnetul său de muncă care atestă perioada lucrată în grupa I de muncă.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că prin D. nr.1./(...) a Casei
Județene de P. S., reclamantei i s-au acordat drepturile de pensie fără să se țină seama de toate înscrierile din carnetul de muncă referitoare la perioada lucrată în grupa I de muncă.
Atâta vreme cât în cartea de muncă se prevede această perioadă ca fiind lucrată de reclamantă în grupa I de muncă, pârâta era obligată a lua în considerare la calculul pensiei această mențiune din cartea de muncă, care se bucură de legalitate și temeinicie a înscrierii atâta vreme ce nu a fost anulată (art.1 din Decretul nr. 92/1976), pârâta neavând abilitatea de a considera sau nu valabilă o înscriere existentă în cartea de muncă.
Prin încheierea civilă din (...) a T.ui S., pronunțată în dosar nr. (...), s-aadmis cererea reclamantei M. E., dispunându-se îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 3870/(...), în sensul că numele reclamantei va fi trecut M. E., în loc de C. M.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. J. de P. S.,solicitând, în baza art. 304 pct. 9 și art. 3041 C.proc.civ. modificarea sentinței și respingerea acțiunii reclamantei, considerând că consideră reclamanta nu face dovada încadrării in grupa I de munca
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că potrivit prevederilor pct. 6 din Ordinul MMOS nr. 50/1990, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele din cadrul acestora, însă acestea pot să nominalizeze, deci să încadreze în aceste grupe, numai persoanele care au lucrat până la data de (...). În raport de prevederile pct. 3, 4 din același ordin, nu sunt îndrituite să asimileze și în acest fel să extindă prevederile din reglementările privind încadrarea în grupa 1 și II de muncă și alte categorii profesionale.
Chiar daca anterior anului 1990, legislația in vigoare a cuprins prevederi referitoare la acordarea beneficiului grupelor 1 si II de munca, modul de aplicare al acestora a fost unul restrictiv, astfel ca, prin intrarea in vigoare a Decretului Lege nr. 68/1990, s-a avut in vedere înlăturarea unor inechități in salarizarea personalului, in acordarea sporurilor si încadrarea in grupa superioara de munca, in vederea pensionarii.
Conform art.4 din HG 1061/(...) pentru stabilirea criteriilor de încadrare a locurilor de munca in grupele 1 si II, "M. M. împreună cu Ministerul Sănătății, cu acordul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, vor dispune scoaterea locurilor de munca din grupele în care sunt prevăzute, în situația în care - ca urmare a măsurilor luate - condițiile de munca au încetat sa mai prezinte caracterul deosebit care a justificat încadrarea lor în grupele 1 și II de munca.
În toate cazurile când, ca urmare a măsurilor luate, condițiile în care se prestează activitatea în anumite locuri de munca din cadrul unor unități nu mai prezintă un caracter deosebit, unitățile respective au obligația sa înceteze a le mai considera ca încadrându-se în grupele de munca respective și în consecința sa facă mențiunile corespunzătoare în carnetul de munca alangajaților în cauza. Măsura de a înceta sa se mai considere asemenea locuri ca având condiții deosebite de munca se va lua de unitate numai pe baza aprobării organului central în subordinea căruia se găsește data cu acordul uniunii sindicatelor de ramura».
Potrivit art. 15 din Ordinul MMOS nr. 50/1990, dovedirea perioadelor de activitate desfășurate in locurile de munca si activitățile ce se încadrează in grupele I si II de munca, in vederea pensionarii se face pe baza înregistrării acestora in carnetul de munca, conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de M. M. si O. S.
Totodată, ținând seama de prevederile art. 2 si 3 din Decretul - Lege nr. 68/1990, unitățile au obligația sa analizeze si sa precizeze, in termen de
30 de zile de la data aprobării prezentului ordin, pe baza documentelor existente in unitate, situația încadrării personalului in grupele I si II de munca începând cu (...) si pana in prezent.
Conform pct. 6, 8 si 15 din Ordinul MMOS nr. 50/1990, rezulta ca pana in data de (...), încadrarea activităților sau a locurilor de munca in grupe superioare de munca s-a efectuat sau trebuia sa se efectueze, in momentul apariției fiecărui act normativ care reglementa aceasta, iar nominalizarea persoanelor sa poată fi probata cu documente veritabile, existente in cadrul unităților angajatoare.
Din examinarea dispozițiilor legale care au reglementat încadrarea locurilor de munca din diferite unități, trecerea de la o grupa la alta, scoaterea lor dintr-o anumita grupa, stabilirea personalului care s-a încadrat in aceste grupe de munca, precum si perioadele de timp efectiv lucrate la locurile de munca incluse in aceste grupe, rezulta faptul ca acestea sunt masuri ce au avut caracterul unor acte de organizare interna a unităților, care au implicat o apreciere a organelor competente din unitate. Fiind vorba de un drept subiectiv, orice angajat care îndeplinea prevederile legale in vigoare pana la data de (...), de a fi încadrat in grupa superioara de munca, in scopul valorificării acestui interes personal, trebuia sa solicite acest fapt societății angajatoare.
După data de (...) nu mai exista baza legala pentru încadrarea locurilor de munca, activităților si categoriilor profesionale cu condiții deosebite in gupe superioare de munca, iar eliberarea adeverințelor privind atestarea faptului ca, in anumite perioade anterioare datei de (...), o persoana si-a desfășurat activitatea in locuri de munca încadrate in gupele I si a II a de munca, se va face numai pe baza documentelor întocmite la acea vreme, verificabile, aflate in evidenta angajatorilor sau deținătorilor de arhive.
După data intrării in vigoare a Ordinului nr. 590/2008, respectiv, (...), angajatorii întocmesc si eliberează adeverințe conform modelului prevăzut in anexa la ordin, numai pe baza documentelor verificabile, aflate in evidenta acestora, așa cu prevede Legea nr. 44/2006.
Prin obligativitatea ca in cuprinsul adeverinței eliberate de angajator sa fie precizat actul administrativ emis de către unitate (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație si a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate in grupe superioare de munca, pontaje lunare, registrul de evidenta a intrărilor in subteran, etc.), considera ca emitentul actului normativ a dorit sa sublinieze faptul ca nu a ultraactivat legea civila veche, care înseamnă aplicarea, încă un timp a legii vechi, deși a intrat in vigoare un act normativ nou, ci doar sa ateste numai pe baza documentelor întocmite la acea data, faptul ca anterior datei de (...), opersoana a fost nominalizata ca si-a desfășurat activitatea in locuri de munca încadrate in grupe superioare de munca.
Prin întâmpinarea formulată, reclamanta intimată M. E. a solicitatrespingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea în totalitate a hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Arată intimata că atâta vreme cât în cartea de muncă se prevede perioada respectivă ca fiind lucrată în grupa I de muncă, pârâta recurentă era obligată a lua în considerare, la calculul pensiei, această mențiune din cartea de muncă. De altfel, și contribuțiile sociale plătite de către reclamantă și, respectiv, de către angajatorul său au fost stabilite și achitate conform mențiunii din cartea de muncă, respectiv raportat la grupa I de muncă.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedereurmătoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 3 din Ordinul nr. 50/1990 „Beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.";
Pe de altă parte, în conformitate cu art. 6 din Ordinul MMPS nr.
50/1990: „Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de munca se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de munca concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)";.
Reclamanta a făcut dovada că a lucrat în grupa I de muncă cu mențiunile înscrise în carnetul de muncă, prin care se atestă că în perioada (...)-(...) aceasta a lucrat în grupa I de muncă în procent de 66,6% din timp, conform Ordinului 50/1990, anexa 1, pct. 3, iar în perioada (...)-(...) a lucrat în grupa I de muncă în procent de 75% din timp, conform Ordinului
125/1990, anexa 1, pct. 3 (fila 16 dosar de fond).
Astfel cum a reținut și instanța de fond, aceste mențiuni se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, care însă nu a fost făcută în cauză.
Criticile recurentei vizând acordarea grupei de muncă pentru reclamanta intimată nu pot fi primite, întrucât legiuitorul nu a stabilit în competența instituției recurente atribuții privitoare la stabilirea grupei de muncă din care a făcut parte activitatea desfășurată de un angajat și nici de a cenzura încadrarea în grupa de muncă a locurilor de muncă sau meseriilor în care își desfășoară activitatea angajații, ci doar competența de a stabili pensia în baza documentației depuse de asigurați.
Competența nominalizării persoanelor privind încadrarea în grupa I de muncă fiind a conducerii unităților angajatoare împreună cu sindicatele libere, conform textului legal mai sus citat, pârâta avea obligația să rețină datele dovedite prin înscrierile în carnetul de muncă ca elemente pentru stabilirea vechimii în muncă, respectiv a stagiului de cotizare realizat în grupa I de muncă.
Cum datele dovedite prin înscrierile din carnetul de muncă constituie elemente pentru stabilirea vechimii în muncă, respectiv a stagiului de cotizare realizat în grupa I de muncă, Curtea constată că în mod corectprima instanță a obligat pârâta la emiterea unei noi decizii de pensionare pentru reclamantă cu luarea în calcul a perioadei lucrate în grupa I de muncă menționate în carnetul de muncă al acesteia.
Pentru aceste considerente Curtea constată că motivele de nelegalitate și de netemeinicie invocate de pârâtă în recurs sunt nefondate, astfel că, în baza art. 312 alin 1 C.proc.civ., recursul formulat de aceasta va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. împotriva sentinței civile nr. 3870 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr.
(...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 februarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I.-R. M. G. L. T. S.-C. B.
GREFIER
G. C.
Red.GLT/dact.MS
2 ex./(...)
Jud.fond: P.D./A.B.
| ← Decizia civilă nr. 5105/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1406/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
