Decizia civilă nr. 1/1, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale

Decizii civile - asigurări sociale - Curtea de Apel Cluj (2012)

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul B. M. solicitând casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza în fond, admiterea acțiunea așa cum a fost formulată.

În motivarea recursului, reclamantul arată admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a M. A. N. este nelegală.

Deciziile de revizuire pe care le contestă a fost emise în baza O. nr. 1. iar această ordonanță prevede în art.1 alin.1 că revizuirea se face „ pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari."; „ A. doveditoare"; la care se face referire se află în păstrarea unităților ce aparțin M. A. N..

De asemenea, art. 1 alin.2 din același act normativ prevede că „Obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea.";

Prin urmare Casa de pensii sectorială i-a revizuit pensia pe baza datelor puse la dispoziție de unitățile M. A. N., întreaga răspundere pentru corectitudinea

și integralitatea veniturilor comunicate emitentului deciziilor de revizuire revenind acestui minister.

Prin urmare, calitatea procesuală pasivă a M. A. N. este dată nu de necesitatea reprezentării casei sale de pensii ci de legitimarea rezultată din textele de lege mai sus citate.

Hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor legale privind sarcina probei și, prin aceasta, i-a fost încălcat dreptul la apărare consacrat de art.24 din Constituție și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din C. pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Sarcina probei privind veniturile în baza cărora i s-a revizuit pensia revine pârâților întrucât înscrisurile originare privind veniturile pe care le-a realizat sunt deținute de aceștia. C. art. 172 al. 1 C.pr.civ., instanța poate ordona părții care deține un înscris privitor la pricină să-l înfățișeze. Mai mult, conform al.2 al aceluiași articol „cererea de înfățișare nu poate fi respinsă dacă înscrisul este comun părților sau dacă însăși partea potrivnică s-a referit în judecată la înscris

...";.

În cauză, „înscrisurile privitoare la pricină"; sunt înscrisurile originare care fac dovada veniturilor realizate de mine de-a lungul carierei de ofițer M., adică statele de plată și ordinele de zi pe unitate. A. înscrisuri sunt deținute de M. A. N., motiv pentru care a solicitat ca pârâtul să le depună în copie. Pe lângă acestea, pentru a putea proba că în tabelul anexat deciziei de revizuire există perioade în care au fost înscrise venituri mai mici decât cele minime prevăzute în Anexa nr. l la O. nr.1., a solicitat ca pârâtul să depună copie după fișa de personal cu gradele militare și cu funcțiile pe care le-a îndeplinit. De asemenea, pentru a putea verifica dacă s-a făcut încadrarea corectă în condiții de muncă, am solicitat ca pârâtul M. să depună O. M. nr.M.116/(...) pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiții deosebite, speciale și alte condiții, emis în baza art.7 din H. nr. 1294/2001, modificat și completat prin O. nr. MS.132/(...) emis în baza H. nr. S1019/(...), precum și Fișa cu locurile de muncă în care am lucrat și care îmi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții (Anexa nr.3 la O. M. nr.M.116/(...)).

Instanța de fond i-a respins cererile în probațiune formulate, motivând că „ în cauză a fost depus dosarul de pensie al reclamantului, iar, în raport de împrejurarea că reclamantul contestă veridicitatea veniturilor menționate, acesta are, potrivit dispozițiilor legale, obligația de a-și proba susținerile.";

Respingerea cererilor în probațiune este neîntemeiată pentru că:

Art. 172 C. pr. civ. se referă la „ un înscris privitor la pricină,"; deci la însuși înscrisul care constituie mijloc de probă. Prin urmare cerința legii nu este îndeplinită prin depunerea de către deținătorul înscrisului doar a unor adeverințe emise în baza acestuia.

Certificarea deciziei de revizuire prin semnare și ștampilare nu înseamnă asumarea vreunei răspunderi pentru corectitudine și integralitatea veniturilor în baza cărora s-a făcut revizuirea ci atestă doar faptul că cuantumul pensiei revizuite a fost stabilit pe baza datelor cuprinse în tabelul atașat deciziei și intitulat "Date și elemente care au condus la determinarea punctajului mediu anual și a stagiului de cotizare".

Se poate observa însă că nimeni nu-și asumă nicio responsabilitate pentru corectitudinea datelor cuprinse în tabelul atașat deciziei de revizuire, care nici măcar nu este semnat! Pentru a i se da posibilitatea să facă o minimă verificare a realității și integralității veniturilor lunare cuprinse în tabelul atașat deciziilor pe care le contest ar fi trebuit, cel puțin, ca în acest tabel să fie evidențiate distinct drepturile salariale și cele asimilate acestora, așa cum sunt prevăzute în art.8 al.

1 din Anexa 3 (Metodologia de calcul) la O. nr.1.. Or, cu toate că tabelul conține mai multe coloane în acest sens, sunt completate (cu aceleași cifre) doar coloanele "Salariul" și "Total lunar" . Nu sunt evidențiate sporurile, indemnizațiile, premiile, etc., așa cum se prevede în art. 8 al. l din O. nr. l/2011.

Mai mult decât atât, este evident că o mare parte din veniturile lunare consemnate în tabel sunt greșite (mai mici decât cele reale), așa cum va arăta în continuare.

Pentru un număr de cel puțin 41 de luni din activitatea sa veniturile în baza cărora i s-a revizuit pensia sunt mai mici decât cele reale, aspect pe care l-a probat prin depunerea situației cu perioadele în care veniturile menționate în tabelul atașat deciziei de revizuire sunt mai mici decât veniturile minime specificate în anexa nr. l la O. nr.1..

În mod greșit instanța de fond i-a respins această probă, motivând că anexa nr. l la O. nr.1. a urmărit doar "instituirea unui criteriu unitar ce urmează a fi avut în vedere în situația în care nu se pot identifica veniturile realizate lunar de către destinatarii prevederilor OUG nr. 1., aceasta neputând servi drept criteriu de comparație și cenzură în situația în care aceste venituri, cu privire la care există acte doveditoare, sunt mai mici decât cele menționate în anexa I",

Cea de-a doua parte a motivării citate mai sus vădește o greșită interpretare a dispoziției art. l al.4 din O. U.G. nr.1. (care face trimitere la anexa nr. l).

Interpretarea logică a acestui text de lege nu poate fi decât aceea că criteriul unitar instituit pentru situațiile în care nu se pot identifica veniturile realizate este venitul minim aferent gradului și funcției minime corespunzătoare gradului. Prin urmare, nu numai că s-a stabilit un criteriu unitar ci s-a precizat că acest criteriu îl constituie venitul minim pe care îl putea avea un cadru militar cu un anumit grad militar, încadrat pe funcția minimă corespunzătoare gradului său.

D. legiuitorul ar fi vrut doar să instituie un criteriu unitar pentru situațiile în care nu se pot identifica veniturile, nu ar fi menționat că acest criteriu îl constituie "cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut" ci ar fi dispus, pur și simplu, că în astfel de situații se vor utiliza veniturile din anexa nr. .

Față de interpretarea corectă a dispoziției art. l al.4 din O. nr.1., este evident că dacă au fost "găsite" venituri mai mici decât cele din anexa nr. l, înseamnă că acestea sunt mai mici decât cele reale. Explicațiile pot fi multiple: consemnarea venitului net în loc de cel brut, consemnarea venitului din rubrica "rămas de plată" (fără includerea eventualelor rețineri din venit), caracterul ilizibilal unor state de plată, graba și folosirea de personal necalificat în crearea "bazei de date", etc.

A. din dosarul de pensie depus în copie de pârâta C. de P. S. a M. nu pot suplini înscrisurile a căror depunere a solicitat-o în probațiune deoarece:

- Situația veniturilor realizate lunar emisă de U. 02426 C.-N. nu este un înscris originar și, prin urmare, nu poate face dovada indubitabilă a veniturilor mele. U. 02426 C.-N. nu este deținătoarea înscrisurilor originare (state de plată și ordine de zi pe unitate) în baza cărora să poată elibera adeverințe. Pe de altă parte, nu are nici o garanție că datele din statele de plată și din ordinele de zi pe unitate au fost preluate în mod corect și complet de către unitățile care dețin aceste înscrisuri originare. Eliberarea situației privind veniturile - act care trebuie să ateste indubitabil (să adeverească) o stare de fapt - trebuie să respecte prevederile legale privind eliberarea adeverințelor. Astfel, art.5 din O.G. nr.33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale prevede că: "Certificatele și adeverințele eliberate vor conține, în mod obligatoriu, pe lângă situațiile sau datele a căror confirmare sau atestare se solicită, și menționarea documentului din care rezultă acestea. " Respectarea strictă a imperativelor impuse de lege se impunea cu atât mai mult cu cât în cauză este vorba de stabilirea unui drept fundamental: dreptul la pensie.

- Fișa de pensie este lipsită de relevanță sub aspectul analizat deoarece a fost întocmită în temeiul prevederilor Legii nr.164/2001 conform cărora baza de calcul a pensiei era stabilită prin luarea în considerare doar a veniturilor din ultimele 6 luni (ultima lună) de activitate și nu prin luarea în considerare a tuturor veniturilor realizate.

- Fișa cu locurile de muncă în care a lucrat și care îi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții, cu toate completările ulterioare, nu a fost actualizată conform modificărilor și completărilor aduse O.ui M. nr. M.116/(...) prin O. nr. MS.132/(...) emis în baza H. nr. S1019/(...).

Sarcina probei, impusă conform art.172 C. pr. civ. deținătorului înscrisului privitor la pricină, nu poate fi răsturnată prin simpla depunere de către deținător a unor adeverințe. D. s-ar admite această posibilitate, textul legal ar fi golit de conținut.

Prin urmare, motivarea instanței de fond conform căreia "deși potrivit regulii actor incumbit probatio reclamantul era ținut să își probeze afirmațiile, acesta nu a înțeles să își îndeplinească obligația, susținerile privitoare la anexa 1 din OUG nr. l/2011 neputând constitui o probă în sensul legii " vădește o greșită interpretare și aplicare a legii.

În consecință, depunerea în probațiune a înscrisurilor doveditoare privind veniturile era (este) absolut necesară întrucât, în lipsa acestora și neavând o altă posibilitate de a verifica realitatea și integralitatea datelor luate în calcul la revizuirea pensiei, recurentul fiind într-un dezavantaj evident. Judecând cauza în lipsa probelor esențiale a căror administrare a solicitat-o, instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare și l-a privat de dreptul la un proces echitabil prin nerespectarea principiului egalității armelor, principiu care impune ca fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul.

A arătat și a motivat în cererea de chemare în judecată că decizia de revizuire este lovită de nulitate absolută întrucât revizuiește o altă decizie care este lovită de nulitate absolută.

S-a făcut referire în motivare la "pensia suplimentară", arătându-se că acordarea acesteia "nu se subsumează dreptului constituțional la pensie" și motivându-se astfel posibilitatea statului de a o diminua sau chiar de a o anula.

Premisa de la care a pornit instanța a fost însă una profund greșită întrucât pensia militară de stat nu a fost alcătuită dintr-o parte contributivă si una necontributivă (suplimentară) ci a avut o altă natură juridică, așa cum a arătat și motivat în cererea de chemare în judecată.

Limitându-se la evocarea argumentelor de principiu care ar putea justifica revizuirea pensiilor de serviciu în general, instanța de fond nu a făcut o analiză completă si pertinentă a reglementărilor europene si practicii C. sub aspectul incidentei lor asupra revizuirii pensiilor militare, ajungând astfel la concluzia greșită că acestea nu au fost încălcate.

Revizuirea pensiei sale încalcă în mod flagrant art. l din Protocolul nr. l adițional la C. pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților

Fundamentale, coroborat cu art.14 din Convenție.

Fără a reitera întreaga motivație din cererea de chemare în judecată privind încălcarea reglementărilor europene și a practicii C., arăt doar că, în ce privește cazul particular al pensiilor militare, cel puțin una dintre condițiile impuse pentru a fi permisă ingerința în dreptul de proprietate (existența unui scop legitim) nu numai că nu a fost îndeplinită dar s-a obținut efectul contrar. Este deja de notorietate că fondul total destinat plății acestor pensii nu a scăzut ci, dimpotrivă, a crescut. Creșterea fondului de pensii a fost confirmată chiar de șeful D. F.-contabile a M., care în declarația din (...) aflată până de curând pe site-ul oficial al M. (www.mapn.ro) arăta, între altele, că la circa 86% dintre pensionari le-au crescut pensiile iar creșterea medie este de 34%, adică de 572 lei.

În aceste condiții, scopul legitim nu mai poate fi invocat doar împotriva unui număr mic de pensionari militari, prin sacrificarea intereselor cărora să se poată justifica procesul de recalculare/revizuire a pensiilor militare.

Referitor la practica C., instanța a invocat cauzele "Ana M. Frimu ș.a. contra României" și "Abăluță ș.a. contra României" - ambele respinse ca inadmisibile - arătând ceea ce este esențial în motivarea soluțiilor date în cele două cauze si anume că "autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil".

În fapt, aceste considerente ale C. instituie două condiții pentru ca intervenția statului într-un sistem de pensii aflate în plată să fie permisă.

Prima condiție este aceea ca intervenția să aibă drept scop stabilirea unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, cu alte cuvinte reducerea, în condițiile crizei economice, a cheltuielilor bugetare, în speță a fondului total de pensii. Or, așa cum a arătat mai sus, este evident că această condiție nu este îndeplinită întrucât fondul total necesar plății pensiilor militare, ca urmare a revizuirii lor, a crescut.

Cea de-a doua condiție impune ca mijloacele folosite să nu se dovedească în mod evident lipsite de un temei rezonabil. Or, lipsa temeiului rezonabil în cazul revizuirii pensiilor militare este evidentă din moment ce nu pot fi identificate toate veniturile realizate, calculul pensiei revizuite făcându-se în mare parte pe baza unor date nereale, prin luarea în considerare a unor venituri mai mici decât cele reale.

Pe de altă parte, asemănarea cu aceste cauze nu poate fi decât una limitată, pentru că: în cauza" Ana M. Frimu ș.a, contra României" este vorba depensii de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești; or, revizuirea acestora, spre deosebire de revizuirea pensiilor militare, a dus la scăderea fondului total de pensii și nu a ridicat problema imposibilității dovedirii veniturilor. Prin urmare, în cazul revizuirii pensiilor personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești ambele condiții enunțate mai sus sunt îndeplinite.

În cauza "Abăluță ș.a. contra României", C. a arătat doar că, de principiu și pensiile militare ar putea fi incluse în sistemul unitar de pensii însă cu respectarea condițiilor mai sus enunțate. Curtea s-a pronunțat însă fără să cunoască faptul că efectul revizuirii pensiilor militare a fost unul contrar scopului declarat inițial (reducerea cheltuielilor) și fără să poată cunoaște dacă veniturile foștilor militari activi - venituri obținute în cea mai mare parte în urmă cu mulți ani și pentru care nu s-a ținut o evidență opozabilă și accesibilă ambelor părți - mai pot sau nu să fie dovedite. De altfel, cei 307 reclamanți s-au adresat C. înainte de parcurgerea procedurilor judiciare interne de contestare individuală a deciziilor de revizuire a pensiei.

Prin urmare, invocând deciziile de inadmisibilitate date de C. în cele două cauze, instanța de fond oprește firul logic al raționamentului acolo unde, prin analogie, s-ar părea că cererea mea trebuie respinsă. Nefăcând nici o referire la îndeplinirea sau neîndeplinirea în cauză a celor două condiții reieșite din considerentele celor două decizii, instanța de fond a ajuns la o concluzie greșită, contrară celei rezultate dintr-un raționament corect și complet.

Pârâtul M. A. naționale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate.

Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul C. P. solicitândmodificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.

În motivare reclamantul arată admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a M. A. N. este nelegală și nu a fost motivată.

Decizia de revizuire pe care o contestă a fost emisă în baza O. nr. 1. iar această ordonanță prevede în art.1 alin.1 că revizuirea se face „ pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari."; „ A. doveditoare"; la care se face referire se află în păstrarea unităților ce aparțin M. A. N..

Prin urmare Casa de pensii sectorială i-a revizuit pensia pe baza datelor puse la dispoziție de unitățile M. A. N., întreaga răspundere pentru corectitudinea și integralitatea veniturilor comunicate emitentului deciziilor de revizuire revenind acestui minister.

Invocarea de către pârât, prin întâmpinarea, a dispozițiilor Legii nr.

263/2010pentru argumentarea lipsei calității procesuale a M. A. N. este greșită întrucât revizuirea pensiei nu s-a făcut în temeiul acestei legi ci, așa cum a arătat, s-a făcut în temeiul O. nr. 1..

Prima instanță i-a încălcat dreptul la apărare consacrat de art.24 din Constituție și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din C. pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

...";.

În cauză, „înscrisurile privitoare la pricină"; sunt înscrisurile originare care fac dovada veniturilor realizate de mine de-a lungul carierei de ofițer M., adică statele de plată și ordinele de zi pe unitate. A. înscrisuri sunt deținute de M. A. N., motiv pentru care la punctul II din precizarea de acțiune depusă la primul termen de judecată ((...)) a solicitat ca pârâtul să le depună în copie. Pe lângă acestea, pentru a putea proba că în tabelul anexat deciziei de revizuire există perioade în care au fost înscrise venituri mai mici decât cele minime prevăzute în Anexa nr. l la O. nr.1., a solicitat ca pârâtul să depună copie după fișa de personal cu gradele militare și cu funcțiile pe care le-a îndeplinit. De asemenea, pentru a putea verifica dacă s-a făcut încadrarea corectă în condiții de muncă, am solicitat ca pârâtul M. să depună O. M. nr.M.116/(...) pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiții deosebite, speciale și alte condiții, emis în baza art.7 din H. nr. 1294/2001, modificat și completat prin O. nr. MS.132/(...) emis în baza H. nr. S1019/(...), precum și Fișa cu locurile de muncă în care am lucrat și care îmi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții (Anexa nr.3 la O. M. nr.M.116/(...)).

Cu toate că la termenul din (...) instanța i-a admis cererile în probațiune formulate, ulterior a soluționat cauza fără să administreze probele esențiale în baza cărora să poată verifica temeinicia deciziei de revizuire a pensiei.

Pe de altă parte, instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel cu privire la situația cu perioadele în care veniturile menționate în tabelul atașat Deciziei nr. 82894/(...) privind revizuirea pensiei recurentului sunt mai mici decât veniturile minime specificate în Anexa nr. 1 la O. nr. 1., situație pe care a depus- o la termenul din (...).

Soluționând cauza în acest mod, prima instanță că revizuirea pensiei recurentului s-a putut face oricum, fără nici un fundament real, doar pe baza unor date care au putut fi găsite privind veniturile reclamantului C. P. și fără ca pârâții să fie obligați să justifice temeinicia datelor luate în calcul.

Prin urmare depunerea în probațiune a înscrisurilor doveditoare privind veniturile era (este) absolut necesară întrucât, în lipsa acestora și neavând o altă posibilitate de a verifica realitatea și integralitatea datelor luate în calcul la revizuirea pensiei, eu sunt într-un dezavantaj evident. Judecând cauza în lipsa probelor esențiale a căror administrare a solicitat-o, instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare și l-a privat de dreptul la un proces echitabil prin nerespectarea principiului egalității armelor, principiu care impune ca fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul.

A arătat și a motivat în cererea de chemare în judecată că Decizia de revizuire este lovită de nulitate absolută întrucât revizuiește o altă decizie care este lovită de nulitate absolută.

Prima instanță s-a limitat să afirme că suspendarea H. nr. 735/2010 a avut efecte numai între părți, fără a motiva această afirmație.

Sunt străine de natura pricinii referirile la dispozițiile H. nr.737/2010 și O. nr. 5. întrucât acestea vizează pensiile prevăzute la lit. c-h din Legea nr.119/2010.

S-a făcut referire în motivare la „. suplimentară";, arătându-se că acordarea acesteia „nu se subsumează dreptului constituțional la pensie"; și motivându-se astfel posibilitatea statului de a o diminua sau chiar de a o anula.

Premisa de la care a pornit instanța a fost Însă una profund greșită întrucât pensia militară de stat nu a fost alcătuită dintr-o parte contributivă si una necontributivă (suplimentară) ci a avut o altă natură juridică, așa cum a arătat și motivat în cererea de chemare în judecată.

Revizuirea pensiei sale încalcă în mod flagrant art.1 din Protocolul nr. l adițional la C. pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților

Fundamentale, coroborat cu art.14 din Convenție.

Deși a arătat în motivarea cererii de chemare în judecată (punctul 7) argumentele specifice pentru care recalcularea și revizuirea pensiei militare de stat încalcă prevederile legilor europene (schimbarea naturii juridice a pensiei; lipsa unei evidențe suficient de accesibile a veniturilor; imposibilitatea aplicării corecte și complete a principiului „contributivității"; din cauza imposibilității dovedirii tuturor veniturilor; creșterea fondului total necesar plății pensiilor militare în urma revizuirii acestora, etc.), instanța de fond nu a făcut nici o referire la aceste argumente specifice, pentru a și le însuși sau pentru a le respinge motivat. În schimb cea mai amare parte din motivarea hotărârii cuprinde referiri la soluții din practica CEDO care nu sunt incidente în cauză.

Fără a reitera întreaga motivație din cererea de chemare în judecată privind încălcarea reglementărilor europene și a practicii C., arăt doar că, în ce privește cazul particular al pensiilor militare, scopul asigurării echilibrului bugetar în condițiile crizei economice nu numai că nu a fost îndeplinit dar s-a obținut efectul contrar. Este deja de notorietate că fondul total pentru aceste pensii nu a scăzut ci, dimpotrivă, a crescut. Creșterea fondului de pensii a fost confirmată chiar de șeful D. F. - C. a M., care în declarația din (...) aflată până de curând pe site-ul oficial al M. (www.mapn.ro) arăta, între altele, că la circa 86% dintre pensionari le-au crescut pensiile iar creșterea medie este de 34%, adică de 572 lei. În aceste condiții, scopul legitim nu mai poate fi invocat doar Împotriva unui număr mic de pensionari militari, prin sacrificarea intereselor cărora să se poată justifica procesul de recalculare/revizuire a pensiilor militare.

Față de motivele invocate mai sus, solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.

M. A. N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursuluiformulat și menținerea dispozițiilor sentinței atacate.

Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. A. solicitând casarea hotărârea atacate și trimiterea cauzei primei instanțe spre rejudecare.

În motivarea recursului, recurentul a arătat că prin sentința atacată prima instanță a admis excepția necompetenței generale a instanței, invocată din oficiu, și a respins acțiunea prin care a solicitat constatarea nulității absolute/anularea Deciziei nr. 86257 din (...) emisă de Casa de pensii S. M.

Hotărârea atacată este nelegală pentru următoarele motive:

Tribunalele sunt competente să soluționeze toate litigiile prevăzute de art. 153 din legea nr. 263/2011 și nu doar pe cele privind hotărârile comisiilor decontestații, hotărâri care sunt prevăzute în mod distinct la lit.d a acestui articol. Între litigiile prevăzute la art. 153 și cel privind „ modul de stabilire și de plată a pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale"; (lit.g), adică litigiul care face obiectul cererii sale.

Evident că, în conformitate cu dispozițiile art.149 dlin Legea nr. 263/2010, titularul deciziei de pensie ( de revizuire a pensie) care dorește să o conteste este obligat să se adreseze mai întâi comisiei de contestații. D., însă, comisia nu soluționează contestația în termenul legal de 45 de zile prevăzut de art.lS0 al.4 din Legea nr.263/20 11, titularul deciziei o poate ataca în instanță făcând dovada că a urmat procedura prealabilă.

Din moment ce a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de lege( a contestat decizia la comisia de contestații) și nu a primit răspuns în termenul legal, prin admiterea excepției ridicate i se îngrădește accesul liber la justiție consacrat de art.21 din Constituție și i se încalcă dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din C. pentru apărarea Drepturilor Omului și a libertăților Fundamentale.

În sensul celor susținute mai sus sunt mai multe decizii ale C. de A. C. în care, în cauze similare soluționate în primă instanță prin invocarea aceleiași excepții, s-au admis recursurile reclamanților, s-au casat hotărâri le primei instanțe și s-au trimis cauzele spre rejudecarea fondului aceleiași instanțe

(dosarele nr. (...), (...), (...), (...), 3066/117/(...)/117/2011, ș.a.).

Fată de cele de mai sus, a solicitat admiterea recursul casarea hotărârii atacate și, având în vedere că soluția a fost dată fără a se intra în cercetarea fondului, trimiterea cauzei primei instanțe spre rejudecare.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 7 noiembrie 2012 (f.7-8) M. apărării naționale a solicitat respingerea recursului formulat și menținerea dispozițiilor sentinței atacate, ca fiind temeinică și legală.

Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reține următoarele:

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul R. M. M.,solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.

În motivare reclamantul arată că prima instanță i-a încălcat dreptul la apărare consacrat de art.24 din Constituție și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din C. pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

...";.

În cauză, „înscrisurile privitoare la pricină"; sunt înscrisurile originare care fac dovada veniturilor realizate de mine de-a lungul carierei de ofițer M., adică statele de plată și ordinele de zi pe unitate. A. înscrisuri sunt deținute de M. A. N., motiv pentru care la punctul II din precizarea de acțiune depusă la primul termen de judecată ((...)) a solicitat ca pârâtul să le depună în copie. Pe lângăacestea, pentru a putea proba că în tabelul anexat deciziei de revizuire există perioade în care au fost înscrise venituri mai mici decât cele minime prevăzute în Anexa nr. l la O. nr.1., a solicitat ca pârâtul să depună copie după fișa de personal cu gradele militare și cu funcțiile pe care le-a îndeplinit. De asemenea, pentru a putea verifica dacă s-a făcut încadrarea corectă în condiții de muncă, am solicitat ca pârâtul M. să depună O. M. nr.M.116/(...) pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiții deosebite, speciale și alte condiții, emis în baza art.7 din H. nr. 1294/2001, modificat și completat prin O. nr. MS.132/(...) emis în baza H. nr. SI019/(...), precum și Fișa cu locurile de muncă în care am lucrat și care îmi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții (Anexa nr.3 la O. M. nr.M.116/(...)).

Cu toate că prin Î. din (...) instanța a admis cererea mea, la termenul următor a trecut la judecarea cauzei fără administrarea probelor solicitate și încuviințate.

A. din dosarul de pensie depus în copie de pârâta C. de P. S. a M. nu pot suplini înscrisurile la care am făcut referire mai sus deoarece:

- Situația veniturilor realizate lunar emisă de U. 02426 C.-N. nu este un înscris originar și, prin urmare, nu poate face dovada indubitabilă a veniturilor mele. U. 02426 C.-N. nu este deținătoarea înscrisurilor originare (state de plată și ordine de zi pe unitate) în baza cărora să poată elibera adeverințe. Pe de altă parte, nu am nici o garanție că datele din statele de plată și din ordinele de zi pe unitate au fost preluate în mod corect și complet de către unitățile care dețin aceste înscrisuri originare. Eliberarea situației privind veniturile - act care trebuie să ateste indubitabil (să adeverească) o stare de fapt - trebuie să respecte prevederile legale privind eliberarea adeverințelor. Astfel, art.5 din O.G. nr.33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale prevede că: „Certificatele și adeverințele eliberate vor conține, în mod obligatoriu, pe lângă situațiile sau datele a căror confirmare sau atestare se solicită, și menționarea documentului din care rezultă acestea. „ Respectarea strictă a imperativelor impuse de lege se impunea cu atât mai mult cu cât în cauză este vorba de stabilirea unui drept fundamental: dreptul la pensie.

- Fișa de pensie este lipsită de relevanță sub aspectul analizat deoarece a fost Întocmită în temeiul prevederilor Legii nr.164/2001 conform cărora baza de calcul a pensiei era stabilită prin luarea în considerare doar a veniturilor din ultimele 6 luni (ultima lună) de activitate și nu prin luarea în considerare a tuturor veniturilor realizate.

- Fișa cu locurile de muncă în care am lucrat și care îmi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții, cu toate completările ulterioare, nu a fost actualizată conform modificărilor și completărilor aduse O.ui M. nr. M.116/(...) prin O. nr. MS.132/(...) emis în baza H. nr. S1019/(...).

În lipsa înscrisurilor doveditoare privind veniturile, pot menționa totuși un aspect care evidențiază cât se poate de elocvent netemeinicia datelor privind veniturile luate în calcul la revizuirea pensiei: În tabelul anexat deciziei de revizuire există perioade în care veniturile menționate sunt mai mici decât cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, așa cum este precizat acest cuantum În Anexa nr.l la O. nr.1.. Nu pot prezenta o situație completă a acestor perioade întrucât nu posed documente cu care să fac dovada perioadelor în care a deținut gradele militare succesive (este motivul pentru care a solicitat ca pârâții să depună fișa de personal cugradele militare și cu funcțiile pe care le-a îndeplinit) dar pot menționa, spre exemplu, că:

• în perioada ianuarie 1981-ianuarie 1982 - când avea gradul de locotenent

- venitul lunar menționate în tabel este de 2750 lei, în loc de 2835 lei cât este prevăzut în Anexa nr. l la O. nr.1I2011;

• în perioada ianuarie 1988-iunie 1989 - când avea gradul de locotenent- major - venitul lunar menționate în tabel este de 3558 lei, în loc de 3706 lei cât este prevăzut în Anexa nr.l la O. nr.1.;

Concluzionez afirmând că depunerea în probațiune a înscrisurilor doveditoare privind veniturile era (este) absolut necesară întrucât, în lipsa acestora și neavând o altă posibilitate de a verifica realitatea și integralitatea datelor luate în calcul la revizuirea pensiei, eu sunt într-un dezavantaj evident.

Judecând cauza în lipsa probelor esențiale a căror administrare a solicitat-o, instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare și l-a privat de dreptul la un proces echitabil prin nerespectarea principiului egalității armelor, principiu care impune ca fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul.

2. A arătat și a motivat în cererea de chemare în judecată (punctul 2) că

Decizia nr. 84542 din (...) este lovită de nulitate absolută întrucât revizuiește o altă decizie care este lovită de nulitate absolută.

3. Sunt străine de natura pricinii referirile la dispozițiile H. nr.737/2010 și

O. nr. 5. Î. acestea vizează pensiile prevăzute la lit. c-h din Legea nr.119/2010.

4. S-a făcut referire în motivare la „. suplimentară";, arătându-se că acordarea acesteia „nu se subsumează dreptului constituțional la pensie"; și motivându-se astfel posibilitatea statului de a o diminua sau chiar de a o anula.

5. Revizuirea pensiei mele Încalcă în mod flagrant art.1 din Protocolul nr. l adițional la C. pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților

Fundamentale, coroborat cu art.14 din Convenție.

Fără a reitera întreaga motivație din cererea de chemare în judecată privind încălcarea reglementărilor europene și a practicii C., arăt doar că, în ce privește cazul particular al pensiilor militare, scopul asigurării echilibrului bugetar în condițiile crizei economice nu numai că nu a fost îndeplinit dar s-a obținut efectul contrar. Este deja de notorietate că fondul total pentru aceste pensii nu a scăzut ci, dimpotrivă, a crescut. Creșterea fondului de pensii a fost confirmată chiar de șeful D. F. - C. a M., care în declarația din (...) aflată până de curând pe site-ul oficial al M. (www.mapn.ro) arăta, între altele, că la circa 86% dintre pensionari le-au crescut pensiile iar creșterea medie este de 34%, adică de 572 lei. În aceste condiții, scopul legitim nu mai poate fi invocat doar Împotriva unuinumăr mic de pensionari militari, prin sacrificarea intereselor cărora să se poată justifica procesul de recalculare/revizuire a pensiilor militare.

Față de motivele invocate mai sus, solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.

← Decizia civilă nr. 2665/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări...		Decizia civilă nr. 618/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... →

Decizia civilă nr. 1/1, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1/1, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale