Decizia civilă nr. 1383/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr.1383/R/2012
Ședința publică din data de 20 martie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : I. T.
JUDECĂTOR : D. C. G.
JUDECĂTOR : G.-L. T.
GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 6122 pronunțate la data de 8 octombrie 2011 de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) privind și pe reclamantul intimat T. E., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul intimat personal, lipsind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 12 martie 2012 intimatul a înregistrat la dosar întâmpinare, pe care acesta prezent la dezbateri declară că înțelege să o susțină.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii atacate, aceasta fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 6122 pronunțate la data de 8 octombrie 2011 de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a respins excepția tardivității introducerii acțiunii invocată de pârâtă.
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul T. E. împotriva pârâtei
C. J. DE P. C., și în consecință pârâta a fost obligată să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamant începând cu data de (...), cu luarea în calcul, la stabilirea drepturilor cu titlu de pensie, a A. nr. 1154/(...) emisă de S. M. S.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin D. nr.
138623/(...), reclamantului i s-a recalculat pensia pentru limită de vârstă în cuantum de 926 lei, punctajul mediu anual fiind de 3,12996 puncte.
Reclamantul a depus la dosarul cauzei copia dosarului de pensie în care nu se regăsesc, ca fiind luate în considerare, datele din adeverința eliberată de către fosta unitate angajatoare, respectiv S. M. SA.
Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurați prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I ,II și V din L. nr. 19/2000 republicată, și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă.
Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. l pct. I, au veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prev. la art. 5 alin. I pct. II și V.
Se iau așadar în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu.
Salariile sunt înscrise în carnetul de muncă ar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim pe economie. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent sau nu ca și majorările de salarii.
Instanța a considerat că veniturile realizate în sistem acord global, precum si celelalte venituri suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor cu titlu de pensie. R. în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Conform dispozițiilor art. 4 si art. 5 din L. nr. 2/1983, care reglementa sistemul de retribuire în acord global, veniturile obținute pentru prestarea muncii în sistem acord global suplimentau retribuția tarifară, elementul principal al salarizării ca parte variabilă a retribuției condiționate, de realizarea sau nerealizarea proiectelor pentru care se angajau.
Pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia, ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor si altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor si compensațiilor prevăzute de lege. In cazul depășirii producției planificate veniturile creșteau în mod corespunzător și nu erau plafonate.
L. nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajatori si se calcula prin raportare la venitul brut realizat. Prevederile art.1 din Decretul nr. 389/1972 dispuneau că angajatorii au obligația să verse la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salarial.
Conform dispozițiilor art. 2 lit.e din L. nr. 19/2000 sistemul public de pensii se organizează si funcționează si pe baza principiului contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Acest principiu este dezvoltat în același act normativ, respectiv prin art. 78 alin.l, care arată că numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale. Persoana care după pensionare mai desfășoară o activitate aducătoare de venituri, este obligată prin lege să plătească contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat datorată în raport cu veniturile realizate.
Valorificarea unor perioade dovedite cu adeverințe emise de unitățile ori societățile unde si-au desfășurat activitatea asigurații se face prin recalcularea pensiei. Punctajul anual pentru aceste perioade ori pentru stagiul suplimentar se adaugă la punctajul luat in calcul inițial, modificându-se astfel punctajul mediu si în mod corespunzător creste cuantumul pensiei.
Conform prevederilor art.I, pct.7 din Ordinul nr. 680/(...) al Ministrului Muncii, Familiei si Egalității de Ș., prin sintagma „. brut realizat lunar"; se înțelege venitul brut in bani achitat din fondul de salarii, reprezentând salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal si suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexările, compensările si alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază, sporurile, indemnizațiile si sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiții deosebite de muncă, activitate desfășurată în mediul rural, in zone izolate, activitate desfășurată de nevăzători, munca prestată în schimbul de noapte, îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază, sporul de fidelitate si altele asemănătoare. De asemenea, sunt incluse sumele plătite pentru timpul nelucrat ( concediu de odihnă, concediu de studii, zile de sărbători, zile de repaos suplimentar) si orice alte întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaților.
Potrivit dispozițiilor art.10 și art.23 din L. nr.3/1977, în baza de calcul a pensiilor,înainte de apariția L. nr.19/2000, nu se lua în considerare câștigul brut ci media retribuțiilor tarifare de încadrare stabilită pe baza retribuției tarifare de încadrare pentru cei retribuiți cu luna și retribuția tarifară de încadrare corespunzătoare pentru 204 ore, pentru cei retribuiți cu ora,inclusiv pentru cei care lucrează în acord.
Conform art.2 din O.nr.4. recalcularea pensiilor urma să se facă potrivit dispozițiilor art.164 din L. nr. 19/2000. Astfel potrivit art.164 alin.1 și 2 din L. nr.19/2000 și art.4 alin.2 din O. nr.4. erau luate în considerare sporurile, indemnizațiile și majorărilor de retribuții tarifare care,potrivit legislației anterioare datei de (...), au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, așa cum se regăsesc în Anexă.
În punctul VI din Anexă se arată însă că, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire în acord global sau cu bucata,în regie ori după timp,pe bază de tarife sau cote procentuale, premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite.
In aceeași Anexă, la pct.IV, legiuitorul a optat însă pentru luarea în calcul a oricăror sporuri acordate de ministerele de resort conform actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile specificate în statele de plată si pentru care s-au plătit contribuții.
De altfel, prin D. nr. 7. a C. C. a R., se confirmă faptul că dispozițiile pct.VI din Anexa la O. nr. 4. nu exclud de plano posibilitatea valorificării veniturilor enumerate în mod exhaustiv la acest punct si că aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabilește de către instanța de judecată, în funcție de includerea sau nu a altor venituri în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale.
Prin L. nr.250/2007 s-au modificat prevederile art.78 alin.4 din L. nr.19/2000 în sensul că, s-a eliminat plafonarea bazei de calcul acontribuției de asigurări sociale. Astfel conform art.I, pct.10 din Ordinul M.M.F.E.S. nr.680/2007, începând cu data de (...) punctajul anual al asiguratului se determină pe baza venitului brut realizat lunar prevăzut la punctul 19 .În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și
Justiție prin D. nr. V/(...), de admitere a recursului în interesul legii, declarat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reținându-se, în interpretarea dispozițiilor art.2 lit.e, art.78 și art.164 alin.1 și 2 din L. nr.19/2000 și ale art.1 și 2 din O. nr. 4., că sumele plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de lucru prelungit ,în condițiile art.1 și 2 din H.G.nr. 1546/1952, se au în vedere la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public.
Instanța a apreciat că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică celor prevăzute de art. 2 lit.e din L. nr. 19/2000 întrucât soluția contrară ar însemna încălcarea principiului contributivității cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la editarea acestuia.
Formele de retribuire în acord global si celelalte venituri menționate în adeverință nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul al pensiilor care conform art. 10 din L. nr. 3/1977 era constituită din retribuțiile tarifare, însă conform aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru toți cei care plătiseră contribuțiile de asigurări sociale, ori acestea se stabileau si se achitau în raport cu câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Pentru stagiile de cotizare realizate după data de (...) acest principiu este respectat, iar pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementărilor anterioare, soluția trebuie să fie aceeași conform principiului „ubi eadem est ratio, ubi eadem solutio esse debet";.
Instanța a apreciat că ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri, ci faptul că statul si-a încasat drepturile la momentul respectiv iar acum revine asiguraților dreptul să își primească contraprestația corespunzătoare din partea statului pentru a exista un echilibru al raportului juridic dintre părți.
Instanța a respins excepția tardivității formulării acțiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare deoarece reclamantul nu contestă o anumită decizie de stabilire a drepturilor sale sau răspunsul din data de (...),ci dorește să-i fie luate în considerare toate veniturile pentru care s-au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale de către fostul angajator.
Față de cele ce preced, având în vedere faptul că reclamantul a dovedit pretențiile sale prin adeverința anterior menționată, instanța în temeiul art. 153 lit.f si g coroborat cu prev. art. 156 din L. nr. 2. a admis acțiunea acestuia.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. J. DE P. C.solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței cu respingerea acțiunii.
În motivarea recursului a arătat că acțiunea este tardivă.
Potrivit L. nr.263/2011 a pensiilor Anexa nr.15 pct.VI se exclud expres aceste sume din calculul pensiei. Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; compensațiile acordate conform Decretului nr.46/1982 și Decretul nr.240/1982.
Subliniază că Ordinul nr.680/2007 și L. nr.19/2000 nu mai sunt în vigoare începând cu (...).
Reclamantul T. E. prin întâmpinare (f.6-8) a solicitat respingerearecursului și menținerea hotărârii atacate.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și aapărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul este fondat și urmează a fi admis ca atare, cu consecința modificării în parte a sentinței, în sensul înlăturării obligării pârâtei de a lua în considerare la recalcularea pensiei reclamantului a sumelor reprezentând premii și compensații
În acest sens, se reține că primul motiv de recurs vizează tardivitatea acțiunii.
Raportat la aceasta, Curtea constată că, potrivit art.107 alin. 3 din L.
2. ( aplicabilă în speță, dată fiind data sesizării instanței de fond),pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia. Ca atare, valorificarea unor venituri nu este limitată în timp și nu se face pe calea atacării deciziei inițiale de stabilire a pensiei, așa cum în mod eronat susține recurenta, pentru a fi incidentă excepția tardivității, acest motiv de recurs urmând a fi respins din aceste motive.
În ceea ce privește motivele referitoare la fondul litigiului, din tipurile de venituri contestate prin cererea de recurs ca excluse expres de dispozițiile din anexa 15 pct. VI la L. nr. 2. (formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; alte sporuri care nu au avut caracter permanent), se constată că adeverința asupra căreia poartă litigiul nu cuprinde forme de retribuire după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale.
Cu privire la veniturile realizat în acord, Înalta Curte de Casație și
Justiție, prin decizia pronunțată în interesul legii nr. 19/2011 a stabilit că în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 ali n. (1) și (2) din L. nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, „. de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din L. retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii";.
Dat fiind caracterul obligatoriu pentru instanțe a dezlegărilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea dispozițiilor legale, conform art. 3307 alin. 4 C.proc.civ., se impune valorificarea adeverinței depusă de reclamantă la C. J. de P. C. în ce privește acordul global, chiar dacă acest tip de venit este exclus prin dispozițiile din „mențiunea"; ce încheie anexa 15 la normele de aplicare a prevederilor L. nr. 2., întrucât dispozițiile legale menționate sunt identice cu cele ce reglementau în același sens chestiunea litigioasă anterior intrării în vigoare a L. nr. 2., anume, cu cele din mențiunea de la finalul anexei la O. nr. 4., or în interpretarea acestor dispoziții legale s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin menționata decizie în interesul legii, astfel încât textele legale fiind identice, identică trebuie să fie și interpretarea acestora. În ce privește veniturile realizate cu titlu de premii și compensații, față de dispozițiile menționate mai sus ale anexei 15 pct. VI la L. nr. 2., urmează a fi admis recursul și modificată sentința în sensul înlăturăriiobligării pârâtei de a lua în considerare la recalcularea pensiei reclamantului veniturile realizate cu acest titlu. Văzând dispozițiile art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., va fi admis recursul conform dispozitivului. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE : Admite recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 6122 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o modifică în parte în sensul înlăturării dispoziției privind obligarea pârâtei la recalcularea pensiei reclamantului T. E. cu luarea în calcul a veniturilor din adeverința reprezentând premii și compensații. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 20 martie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI I. T. D. C. G. G. L. T. GREFIER N. N. Red.DCG/18 aprilie 2012 Dact.SzM/3ex.
| ← Decizia civilă nr. 4112/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 2113/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
