Decizia civilă nr. 1634/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ Nr.1634/R/2012

Ședința din data de 9 aprilie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTOR: L. D. JUDECĂTOR: D. G. GREFIER: N. N.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. I. împotriva sentinței civile nr. 5643 din 24 noiembrie 2011 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta C. J. DE P. C., având ca obiect contestație împotriva deciziei de pensionare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea constatând că prezenta cauză a fost repusă pe rol la cererea reclamantului recurent înregistrată la data de 15 martie 2012, cerere prin care acesta a solicitat și judecata în lipsă, apreciind că prezenta cauză se află în stare de judecată, o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.

C U R T E A

Prin încheierea civilă nr. 5643 din (...) a T.ui C. pronunțate în dosar nr. (...), s-a luat act că reclamantul S. I. renunță la judecarea cauzei formulată în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la termenul din (...) reclamantul a arătat că renunță la judecarea acțiunii întrucât nu este în măsură să depună la dosar, într-un termen rezonabil, o nouă adeverință completată pentru a i se recalcula drepturile cu titlu de pensie.

Conform dispozițiilor art.246 C.pr.civ., reclamantul poate renunța la judecată oricând în cursul procesului fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă.

Această conduită trebuie să fie expresă, clară și fără echivoc, ea neputând fi dedusă din susținerile părții care poate avea un alt înțeles decât cel al unei renunțări.

Manifestarea de voință, în sensul de a renunța la judecată, reprezintă o desistare, deci un act de dispoziție, de aici derivând cerința că o atare cerere trebuie să fie făcută de reclamant personal sau prin mandatar cu procură specială, în cazul persoanelor juridice, a reprezentanților convenționali sau a reprezentanților legali.

În momentul renunțării, reclamantul trebuie să aibă capacitatea de a dispune, deci să aibă capacitatea de exercițiu și să fie vorba despre un drept cu privire la care se poate dispune.

Față de cele ce preced, fiind îndeplinite condițiile anterior arătate, instanța a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului în temeiul prevederilor art.246 C.pr.civ., cerere ce a avut ca obiect stabilirea și acordarea unor drepturi de asigurări sociale.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul S. I., solicitândmodificarea încheierii atacate, cu admiterea acțiunii formulată la instanța defond.

În motivarea recursului reclamantul a arătat că soluția dată este netemeinică și nelegală, deoarece în mod greșit instanța a făcut aplicarea textului art.246 C.pr.civ. și a manifestării lipsei totale de rol activ, cu încălcarea dispozițiilor art.129 C.pr.civ.

Obiectul acțiunii introductive viza obținerea unei decizii de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă care să ia în calcul totalitatea veniturilor obținute în acord global în perioada august 1968 - septembrie 1973, nu doar cele fragmentar cuprinse în adeverința nr. 268/2009 eliberată de U. M. C. S., avută în vedere printr-o soluție anterioară a Curții de A. C. - decizia civilă nr.4399/(...) și care i-a recunoscut dreptul la o nouă pensie, după valoarea câștigurilor obținute în acord global, dându-i câștig de cauză.

Punerea în executare a hotărârii Curții de A. C. a fost dificilă, instituția recunoscând exclusiv perioadele pentru care erau înserate salariile din acord global, respectiv pentru jumătate din timpul menționat în adresa U.M.C., pentru restul perioadei angajatoarea făcând mențiunea că statele de plată sunt deteriorate, ilizibile.

Instanța nu a pus în discuție probațiunea, i-a acordat un termen în care să depună răspunsul la demersurile personale, care, nefiindu-i comunicat, a fost determinat de instanță să renunțe la judecata acțiunii, cu precizarea că poate formula o altă cerere, când va avea răspunsul.

În aceste circumstanțe, reclamantul arată că a fost luat prin surprindere, manifestarea de voință fiind viciată de manifestarea instanței, evidențiată fără echivoc în chiar considerentele încheierii, prin referire la „. rezonabil";.

Recurentul mai arată că rolul activ al instanței este să se manifeste de la primirea cererii de chemare în judecată până la pronunțarea hotărârii - în virtutea rolului activ, judecătorul este în drept să pună în discuția părților orice împrejurare de fapt sau de drept necesare judecății în limitele stabilite de dispozițiile art.129 alin.6 C.pr.civ.

Judecătorul va putea conform dispozițiilor art.129 alin.5 C.pr.civ. să ordone administrarea probelor pe care le consideră necesare chiar dacă părțile se împotrivesc.

Totodată, legea vine în ajutorul părților, dacă renunțarea la judecată intervine după intrarea în judecata fondului, i se cere acestuia consimțământul, pentru că are tot interesul să soluționeze definitiv litigiul, să nu fie expus unui nou proces.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și aapărărilor formulate, Curtea reține următoarele:

Așa cum rezultă din practicaua încheierii civile recurate reclamantul a renunțat verbal la judecată în ședință publică din (...).

Conform art. 246 alin.(1) Cod procedură civilă reclamantul poate oricând să renunțe la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă.

Având în vedere caracterul unilateral al renunțării acesta este un act care nuse poate revoca. De asemenea, hotărârea judecătorească constituie un act autentic), astfel încât constatările referitoare la cererile formulate oral în instanță fac dovadă până la înscrierea în fals.

Este adevărat că unul dintre principiile procesului civil este principiul rolului activ al judecătorului în virtutea căruia așa cum prevede art. 129 alin.

4 și 5 Cod procedură civilă judecătorul este în drept să ceară părților să prezinte explicații, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt și de drept, respectiv să ordone probele pe care le consideră necesare chiar dacă părțile se împotrivesc.

Însă exercitarea rolului activ de către instanță nu poate determina încălcarea principiului disponibilității care constă în posibilitatea părților de a dispune de obiectul procesului (dreptul material) și de mijloacele de apărare a acestui drept (dreptul procesual).

De altfel, chiar recurentul a invocat dispozițiile art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, care prevăd unul dintre drepturile părților cuprins în principiul disponibilității, respectiv stabilirea cadrului procesual. Un alt drept din conținutul principiului disponibilității este dreptul de a renunța la judecată, drept care a fost și exercitat de către recurent la fondul cauzei.

În ceea ce privește dispozițiile art. 246 alin. 4 Cod procedură civilă conform cărora „când părțile au intrat în dezbaterea fondului, renunțarea nu se poate face decât cu învoiala celeilalte părți";, Curtea reține că acestea nu sunt aplicabile în cauză întrucât în primă instanță nu s-a ajuns la stadiul procesual al dezbaterii fondului. Oricum aceste dispoziții ar putea fi invocate de intimata-pârâtă și nu de recurentul-reclamant care a renunțat la judecată.

Pentru aceste considerente, se apreciază că în mod legal instanța de fond a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 3041 și 312 alin. (1) Cod procedură civilă urmând să se respingă ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul S. I. împotriva încheierii civile nr. 5643 din (...) a T.ui C. pronunțate în dosar nr. (...) pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

S. D. L. D. D. G.

N. N.

GREFIER,

Red.L.D./Dact.S.M.

2 ex./ (...)

Jud. fond:E. B.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1634/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale