Decizia civilă nr. 1654/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale

Dosar nr. (...)*

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr.1654/R/2012

Ședința din data de 9 aprilie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D.

JUDECĂTOR: L. D.

JUDECĂTOR: D. G.

GREFIER: N. N.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta F. PENTRU C. C. L. F. împotriva sentinței civile nr. 834 din 26 ianuarie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta C. DE A. DE S. C. N., având ca obiect asigurări sociale.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta recurentei - avocat A. V.-G. din cadrul Baroului C. și reprezentanta intimatei

- consilier juridic C. A.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta recurentei depune la dosar două declarații autentice precizând că reprezentanții societății s-au prezentat la intimată în vederea depunerii dosarului de recuperare.

Curtea pune în discuția reprezentantelor părților afirmația din recurs referitoare la obligația contribuabilului de a depune la CAS pentru recuperarea indemnizațiilor de concedii medicale și de maternitate și o fișă sintetică emisă de A., iar reprezentantei recurentei i se solicită să precizeze în concret norma legală care impune contribuabilului o atare conduită.

Reprezentanta recurentei arată că nu poate preciza în concret norma legală din Ordinul A. indicat în recurs apreciind că este vorba de art. 2 din acest Ordin, însă reprezentanta intimatei este mai în măsură să facă această precizare întrucât solicitarea de a fi depusă această fișă sintetică îi aparține.

Reprezentanta intimatei arată că restituirea îndemnizației se face în baza cererii pe care recurenta trebuia să o depună în termenul legal de 90 de zile.

Curtea reiterează solicitarea de a se preciza în concret norma legală care impune depunerea la dosar de recuperare a unei fișe sintetice emise de A.

Reprezentanta intimatei arată că societatea a înregistrat cererea de restituire în martie 2011 și nu în 2010, așa cum susține, această cerere a depășit termenul legal de 90 de zile iar cererilor aferente concediilor de maternitate li se anexează o fișă sintetică.

Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat scris cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată. În esență arată că datorită unor modificări legislative societatea a fost obligată să obțină de la A. fișe fiscale fără de care dosarul nu putea fi înregistrat la

CAS fiind considerat incomplet. Or, ambele instituții, atât CAS cât și A. aveau aceeași dată limită atât pentru depunerea dosarului de restituire a contribuțiilor cât și pentru depunerea declarației în vederea eliberării fișei fiscale, situație în raport de care societatea s-a aflat în imposibilitatea de a îndeplini simultan aceste obligații. Solicită cheltuieli de judecată conform facturii depuse în dosar la termenul anterior.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 834 din (...) a T.ui C. pronunțate în dosar nr. (...), a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta F. PENTRU C. C. L. F. împotriva pârâtei C. DE A. DE S. A J. C.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea nr. 9900/(...), reclamanta a solicitat pârâtei restituirea sumei de 9289 lei reprezentând diferența dintre indemnizațiile sociale de sănătate plătite salariaților reclamantei, care se suportă din bugetul Fondului Național Unic de A. S. de S. și contribuția angajatorului pentru concediu și indemnizații de la acest buget, diferență aferentă perioadei ianuarie 2007- iunie 2010 (f.6-7).

Prin Adresa nr. 9900/(...) (f.5), pârâta a respins cererea, măsura fiind motivată prin depășirea termenului prevăzut de lege, respectiv a termenului de 3 ani pentru perioada ianuarie-mai 2007 și a termenului de 90 de zile pentru perioada iunie 2007-iunie 2010.

Potrivit art.38 și art. 40 din OUG nr. 158/2005, forma anterioară modificării prin OUG nr.36/(...), sumele reprezentând indemnizațiile plătite de către angajator asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din contribuțiile datorate pentru lunile următoare sau din bugetul Fondului Național Unic de A. sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație. Până la data de (...), indemnizațiile puteau fi solicitate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului beneficiarului de recuperare a acestor sume.

Prin OUG nr. 36/(...), art. 38 și art. 40 din OUG nr. 158/2005 au fost modificate, prevăzându-se că indemnizațiile pot fi solicitate în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite.

Din înscrisurile depuse la filele 8-115, rezultă că reclamanta a solicitat pârâtei recuperarea unor diferențe de indemnizații aferente perioadei ianuarie

2007-iunie 2010, plătite angajaților proprii cu titlu de indemnizații pentru concedii medicale și de maternitate. Or, potrivit art. 40 din OUG nr.

158/2005, sumele plătite de angajator până în perioada martie 2007 -26 aprilie 2010 se puteau solicita în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului, așadar până la data de 26 iulie 2010. Diferențele cuvenite pentru luna mai 2010 puteau fi solicitate până la data de (...), cele cuvenite pentru luna iunie 2010 puteau fi solicitate până la (...), astfel că cererea reclamantei pentru plata acestor diferențe înregistrată la (...) era tardivă iar respingerea cererii de către pârâtă a fost întemeiată în mod corect pe prevederile art. 38 și art. 40 din OUG nr.158/2005.

Instanța a apreciat ca lipsită de relevanță coexistența unui termen stabilit pentru data de 25 a lunii următoare perioadei de raportare semestrială, termen referitor la declararea impozitelor, taxelor și contribuțiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă, existent în relația cu A.N.A.F. deoarece reclamanta putea depune diligentele necesarepentru a depune declarația înainte de data de 25, astfel încât să poată respecta termenul prevăzut de art. 40 din OUG nr. 158/2005, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 3..

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta F. PENTRU C. C. L. F., solicitând modificarea sentinței atacate, cu consecința admiterii acțiunii așa cum a fost formulată la fond, cu plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea recursului reclamanta a arătat că sentința pronunțata de către instanța de fond este profund greșită și neîntemeiată, deoarece nu avea nicio posibilitate de recuperare a sumelor plătite la termenele arătate în acțiune, astfel ca interpretarea data de către instanța de fond nu este cea corectă.

Mai mult, instanța reține în mod greșit starea de fapt, în sensul că, suma solicitată ar fi aferentă perioadei ianuarie 2007 - iunie 2010, fapt nereal, deoarece reclamanta are de recuperat doar contribuții aferente anului

2009 și prima jumătate din anul 2010.

Reiterând susținerile de la fondul cauzei, recurenta a precizat că pentru recuperarea indemnizațiilor pentru concedii medicale și de maternitate trebuia să depună la C. de A. de S. un dosar complet, în care să se regăsească toate actele care au stat la baza efectuării plăților, precum și o fișă sintetică emisă de A. care cuprindea forma actualizată a contribuțiilor respective. F. aceasta fisa, dosarul nu putea fi înregistrat la CAS, fiind considerat a fi incomplet.

Prin Ordinul A. nr. 1290/2009 care a modificat Ordinul A. nr.

101/2008, s-a dispus modificarea declarațiilor astfel încât, solicitarea fisei sintetice de la A. de către A. și F. se putea face doar SEMESTRIAL, respectiv doar în data de (...) pentru contribuțiile făcute în anul 2009 și în doar în data de (...) pentru contribuțiile făcute în prima jumătate a anului 2010 (din (...) - (...)).

Suma de 9.289 lei, solicitată de către recurentă prin acțiune este compusă din suma de 8.890 lei aferentă perioadei (...) - (...) și suma de 399 lei

- contribuții efectuate în anul 2009.

Având în vedere noile reglementari, subscrisa trebuia sa depună la CAS un dosar cu solicitarea de restituire a sumelor avansate. A. dosar trebuia depus la CAS pana la data limita de (...) (ca să cuprindă și contribuțiile făcute în primul semestru din 2010).

Intre piesele dosarului, trebuia sa existe în mod obligatoriu și o fisa sintetică eliberată de A., fișă care se elibera doar semestrial, după data de

(...).

Întrucât ambele instituții aveau aceeași dată limită, respectiv ziua de (...), atât pentru depunerea dosarului de restituire a contribuțiilor (Ia CAS) cât și pentru depunerea declarației în vederea eliberării fisei fiscale (Ia A. care procesa declarațiile doar după data de (...) care era data limită pentru depunerea actelor), recurenta a arătat că s-a aflat în situația imposibilă de a depune până la aceeași data, de (...), atât dosarul la CAS cât și de a solicita fisa sintetică.

Astfel, recurenta, încercând sa se încadreze totuși în termen, a depus la

A. în data de (...), declarația 102 pentru obținerea Fisei Sintetice Totale - act care trebuia sa facă parte din dosarul C. Întrucât procesarea de către A. a declarației depuse de recurentă se făcea, așa cum a arătat mai sus, doar după data de (...), i s-a eliberat Fisa Sintetica doar la data de (...).

În data de (...), imediat după primirea actului de la A., reprezentanții recurentei au încercat sa depună la CAS cererea de recuperare a sumei de

10.359 lei (suma inițiala de recuperat de la C. însă cererea acesteia a fostrefuzata la înregistrare, motivându-se depășirea termenul stabilit de lege pentru depunere, respectiv data de (...).

Întrucât prin OUG nr. 1. apăruta în MO nr. 891/(...) s-a eliminat posibilitatea de recuperare a plăților prin compensarea cu contribuții ulterioare, recurenta nu și-a mai putut recupera de la CAS diferența de 9.289 lei, iar prin răspunsul nr. 9900/(...), CAS a respins în mod expres restituirea diferenței.

Recurenta a mai arătat că legea stabilește în mod imperativ faptul ca instituțiile statului, prin CAS, suportă financiar contravaloarea indemnizațiilor avansate de orice persoana juridică pentru concediile medicale și concediul de maternitate. R. banilor este stabilita prin norme legale imperative, iar în situația de față modificările legislative au pus recurenta în imposibilitatea de a depune dosarul în termen. Statul este unic responsabil pentru incoerenta legala și dispozițiile contradictorii, aspecte pentru care recurenta nu are de ce sa fie trasă la răspundere.

S-a mai învederat că CAS a restituit către recurentă, prin compensare cu contribuții ulterioare, suma de 1.070 lei, fapt care constituie o recunoaștere expresă a obligației de plată deși termenul de (...) a fost depășit. Totodată, prin restituirile (compensările) făcute, ulterior împlinirii termenului, CAS a admis implicit imposibilitatea respectării termenului.

În situația în care se va respinge acțiunea formulată și se va menține hotărârea instanței de fond ca fiind legala și temeinica, ajunge în situația îmbogățirii fără justa cauza a intimatei C. De asemenea, prin respingerea acțiunii se încalcă în mod evident drepturile fundamentale stabilite prin lege și C. de care poate beneficia o persoana juridica.

Respingerea acțiunii pe motivul nerespectării unui termen imposibil de respectat, ar naște un precedent periculos pentru apărarea valorilor de drept.

În prezent depunerea semestrială a declarațiilor către A. s-a modificat, iar declarațiile de solicitare a fișelor sintetice se depun lunar.

Argumentul unic al instanței de fond în baza căruia a respins acțiunea, respectiv considerentul că: "diferențele cuvenite pentru luna mai 2010 puteau fi solicitate până la data de (...) iar cele cuvenite pentru luna iunie 2010 puteau fi solicitate până la (...) (...)" este profund greșit deoarece recurenta nu avea nicio altă posibilitate de a solicita restituirea sumelor decât în condițiile exprimate mai sus.

Intimata C. de A. de S. C. prin întâmpinare a invocat excepția de necompetenței materiale a instanței având în vedere că în conformitate cu dispozițiile art. 52 din OUG 158/2005 litigiile care au ca obiect modul de calcul și de plată a indemnizațiilor de asigurări de sănătate se judecă de instanțele judecătorești competente potrivit jurisdicției asigurărilor sociale. Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât recurenta nu a depus cererea de restituire în termenul de 90 de zile prevăzut de lege.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de A. reține următoarele:

Raportat la excepția necompetenței materiale a instanței invocată de intimată prin întâmpinare, Curtea constată că în primă instanță litigiul a fost soluționat de un complet specializat pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, astfel încât completul specializat pentru asemenea cauze al Curții de A. C. este competent a soluționa acest litigiu, putând fi eventual invocată necompetența primei instanțe în soluționarea cauzei, sens în care s- ar fi putut solicita casarea sentinței și trimiterea cauzei spre judecare instanței judecătorești competente. Or, intimata pârâtă nu a formulat cererede recurs pentru a solicita în acest mod casarea, conform prevederilor art. 304 pct. 3 raportat la art. 312 alin. 6 Cod procedură civilă.

Referitor la fondul cauzei, se reține că în raport de dispozițiile art.38 din

OUG nr. 158/2005, în forma anterioară modificării prin OUG nr.36/(...), sumele reprezentând indemnizațiile plătite de către angajator asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din contribuțiile datorate pentru lunile următoare sau din bugetul Fondului Național Unic de A. sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație, iar conform art. 40 din același act normativ indemnizațiile puteau fi solicitate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului beneficiarului de recuperare a acestor sume.

Prin OUG nr. 36/(...), art. 38 și art. 40 din OUG nr. 158/2005 au fost modificate, prevăzându-se că indemnizațiile pot fi solicitate în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite.

În conformitate cu dispozițiile legale menționate anterior, recurenta nu contestă faptul că trebuia să depună o cerere pentru recuperarea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și de maternitate până în data de (...), însă susține că a fost împiedicată să depună o asemenea cerere întrucât A. N. de A. F. nu i-a eliberat fișa sintetică decât în data de (...), iar dosarul nu era primit de către intimată decât dacă conținea acest act.

Curtea constată că aceste susțineri ale recurentei nu sunt dovedite.

Astfel, în cauză nu s-a probat faptul că recurenta ar fi încercat să depună anterior datei de (...) o cerere de recuperare a indemnizațiilor menționate anterior, iar intimata C. de A. de S. a județului C. a refuzat să primească cererea întrucât dosarul nu conținea fișa sintetică emisă de A. N. de A. F.. Mai mult, chiar în cererea de restituire înregistrată la intimată sub nr. 9900 din (...) (filele 6-7 dosar fond) se menționează că reprezentanții recurentei „au încercat să depună"; în data de (...) (după expirarea termenului prevăzut de lege) o astfel de cerere. De altfel, chiar din declarațiile autentice depuse în recurs (care nu pot fi considerate înscrisuri întrucât sunt declarații de martori date în fața unui notar public, depuse cu scopul de a se eluda dispozițiile art. 305 Cod procedură civilă care prevăd că în recurs nu se poate administra decât proba cu înscrisuri) rezultă că doar în (...) s-a „încercat"; depunerea cererii de restituire. În cauză nu s-a dovedit însă nici refuzul intimatei de a primi cererea de restituire în (...), cererea de restituire din (...), care emană de la recurentă, neputând dovedi susținerile acesteia în condițiile în care nu se coroborează cu alte probe administrate în cauză.

Este adevărat că art. 12 din OUG 158/2005 prevede că indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu ziua a șasea de incapacitate temporară de muncă, iar art. 25 alin. 2 din același act normative că indemnizația de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Î. legea prevede o procedură imperativă care trebuie respectată inclusiv în ceea ce privește termenul de depunere a cererii de restituire. Or, așa cum s-a menționat anterior, în cauză singura cerere de restituire s-a depus în data de (...), astfel încât nu se poate susține că pârâta nu are nicio culpă în depunerea cu întârziere a cererii, respectiv că intimata s-ar îmbogăți fără justă cauză prin respingerea cererii de restituire.

Faptul că atât cererea de restituire cât și cererea pentru eliberarea fișei fiscale trebuiau depuse la C. de A. de S., respectiv la A. N. de A. F. până în data de (...) nu poate conduce la o altă concluzie, în condițiile în care nu s-adovedit că recurenta ar fi încercat să depună la intimată o cerere de restituire care nu a fost înregistrată întrucât dosarul nu conținea fișa sintetică.

De asemenea, nu are nicio relevanță pentru soluționarea cauzei nici modificarea prevederilor legale cu privire la declarațiile pentru eliberarea fișelor sintetice și nici faptul că anterior cererii de restituire depusă în (...) recurenta și-a recuperat suma de 1070 lei din contribuțiile lunare următoare pentru concedii și indemnizații, în condițiile în care această procedură s-a modificat prin OUG 1. așa cum a arătat chiar recurenta.

În fine, se apreciază că din cererea de chemare în judecată nu reiese faptul că suma solicitată de recurentă (9289 lei) reprezintă diferența nerestituită a indemnizațiilor aferente perioadei ianuarie 2009 - iunie 2010

(recurenta făcând o asemenea precizare numai în recurs), astfel încât nu se poate imputa primei instanțe că s-a raportat la cererea de restituire formulată de recurentă, respectiv la adresa prin care intimata a soluționat această cerere (fila 5 dosar fond) din care rezultă că se solicită restituirea indemnizațiilor aferente perioadei ianuarie 2007- iunie 2010.

Pentru aceste considerente, constatând că motivele de recurs invocate nu sunt întemeiate, Curtea de A. urmează ca în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă să respingă ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU A.E MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta F. PENTRU C. C. L. F. împotriva sentinței civile nr. 834 din (...) a T.ui C. pronunțate în dosar nr. (...) pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

S. D. L. D. D. G.

Red.L.D./Dact.S.M.

2 ex./(...)

Jud.fond: I. P.

GREFIER, N. N.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1654/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale